ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4366/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția I

penală, investită cu soluționarea recursului declarat de inculpatul D.M.

împotriva deciziei penale nr. 823 A din 14 iulie 2004, pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală, prin care i-a fost respins apelul declarat

împotriva sentinței penale de condamnare la o pedeapsa de 2 ani închisoare

aplicată de Judecătoria sector 6 București, a pronunțat la data de 27 august

2004, o încheiere prin care a fost menținuta starea de arest a recurentului

inculpat.

Din cuprinsul încheierii pronunțate

la data de 27 august 2004, se reține că potrivit art. 300

2

C. proc.

pen., raportat la art. 160

b

C. proc. pen., Curtea de Apel București

a apreciat că nu s-au schimbat temeiurile avute in vedere la luarea măsurii

arestării preventive a inculpatului astfel că în raport de gravitatea

infracțiunii săvârșite ca și de pericolul pentru ordinea publică se impune în

continuare privarea sa de libertate. Prin aceeași încheiere din data de 27

august 2004, Curtea de Apel București a admis cererea pentru lipsă de apărare a

inculpatului si a fixat un nou termen pentru judecarea recursului declarat

împotriva deciziei penale nr. 823 din 14 iulie 2004, pronunțate de Tribunalul

București, secția I penală.

Împotriva acestei încheieri a Curții

de Apel București prin care i-a fost menținută starea de arest, inculpatul D.M.

a declarat recurs la data de 31 august 2004.

Recursul declarat este inadmisibil.

Din examinarea dispozițiilor art.

141 C. proc. pen., referitoare la calea de atac ce poate fi exercitată

împotriva încheierii pronunțate de instanță în cursul judecății privind

măsurile preventive, rezultă că numai încheierea dată în primă instanță și în

apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau

menținerea unei măsuri preventive, poate fi atacată separat cu recurs, de

procuror sau de inculpat.

În atare situație, încheierea

atacată din data de 27 august 2004, prin care s-a menținut starea de arest a

inculpatului D.M., fiind pronunțată de Curtea de Apel ca instanță de recurs,

investită să soluționeze recursul împotriva deciziei penale nr. 823/ A din 14

iulie 2004, pronunțată de Tribunalul București secția I penală, nu mai poate fi

atacată separat cu un nou recurs.

În consecință, Înalta Curte, in

conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.,

va respinge, ca inadmisibil, recursul de față declarat și îl va obliga pe

inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozițiilor

art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de inculpatul D.M. împotriva încheierii din 27 august 2004, pronunțată

de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul inculpat să

plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

septembrie 2004.