ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1045/2004

Asupra

recursului de față;

In baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea din 14 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală,

având de soluționat apelurile declarate de inculpații

D.H.F.

și

D.H.C.

, s-a pus în

discuție din oficiu,  menținerea stării de arest luată față de  inculpați, care

au cerut amânarea judecării apelurilor în vederea angajării unor apărători.

Cu

concluziile procurorului, a  apărătorului desemnat din oficiu și a inculpaților

instanța a dispus  menținerea stării de arest a apelanților inculpați, având în

vedere că, temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri, se

mențin și în prezent.

Împotriva

acestei încheieri, inculpatul  D.H.F. a declarat recurs,  în termen legal, prin

care a solicitat judecarea lui în continuare în stare de libertate, prin

revocarea măsurii arestării preventive.

Examinând

recursul inculpatului în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte

constată recursul nefondat, urmând a fi  respins.

In

acest sens, prin sentința nr.130 din 9 decembrie 2003 a Tribunalului București,

secția a  II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

)

lit.a), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. a condamnat pe inculpat la 4 ani

închisoare, situație în care, Curtea a constatat în  mod corect că, gravitatea

faptei comise, precum și  temerea că prin punerea sa în libertate ar putea

comite fapte de aceeași natură, impun  în continuare privarea sa de libertate,

chiar în condițiile menținerii prezumției de  nevinovăție până la condamnarea

definitivă.

Totodată,

mai precizăm și faptul că  secția I penală a Curții de Apel București, prin

decizia nr.26 din 21 ianuarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat.

În

consecință, secția  penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza art. 385

15

alin. (1)  pct. (1)  lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul

declarat de inculpatul D.H.F. împotriva încheierii din 14  ianuarie 2004 a

Curții de Apel  București, Secția I penală, pronunțată în dosarul nr.46/2004,

cu obligarea recurentului  la plata cheltuielilor judiciare către stat

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.H.F. împotriva încheierii din 14

ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în

dosarul nr.46/2004.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de

800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 24 februarie  2004.