ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5679/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5679/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 830
din 18 iunie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca
neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de
condamnatul N.V., în temeiul art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc.
pen.
Petiționarul a fost obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300.000 lei, onorariul
apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
S-a reținut că petiționarul
N.V. se află în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1239
din 15 decembrie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, hotărâre
judecătorească rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1629 din 24 martie
2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În motivarea cererii sale,
condamnatul a invocat situația materială precară a familiei sale, tatăl fiind
pensionat pe motive medicale, iar mama șomeră, este bolnavă.
Instanța a apreciat că
împrejurările invocate nu constituie argumente pertinente pentru întreruperea
executării pedepsei, nefiind întrunite cerințele art. 453 lit. c) C. proc.
pen., care cer ca acestea să aibă un caracter special și să producă urmări
grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Curtea de Apel București,
secția I penală, prin decizia penală nr. 585 din 11 august 2004, a respins, ca
nefondat, apelul condamnatului și a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor
judiciare către stat în sumă de 550.000 lei, din care 200.000 lei reprezentând
onorariul apărătorului din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Împotriva acestei decizii
penale a declarat recurs condamnatul N.V., solicitând admiterea cererii sale de
întrerupere a executării pedepsei.
Temeiul juridic al
recursului îl constituie dispozițiile art. 385
9
alin. (1) pct. 17
1
C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Din analiza actelor și
lucrărilor dosarului nu rezultă existența unor împrejurări speciale din cauza
cărora executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat
sau familia lui.
Potrivit anchetei sociale
efectuate de Primăria sectorului 5 București, veniturile realizate de familia
condamnatului sunt modeste, dar aceasta beneficiază de ajutoarele sociale
legale ; una din surorile condamnatului realizează venituri din muncă, cealaltă
este studentă.
În aceste împrejurări,
prezența în libertate a inculpatului pe o perioadă scurtă de timp nu ar
contribui la îmbunătățirea situației familiei sale, situație care oricum este
preexistentă încarcerării acestuia.
Așa fiind, constatând că în
cauză nu sunt motive pentru întreruperea executării pedepsei condamnatului
N.V., Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
Recurentul va fi obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu
fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de condamnatul N.V. împotriva deciziei penale nr.
585 din 11 august 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurent să
plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de
200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 2 noiembrie 2004.