ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1333/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 90

din 7 septembrie 2004, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondată,

plângerea penală formulată de petenții R.S. și R.B., împotriva soluției dispuse

în dosarul penal nr. 22/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Constanța.

În baza art. 192 alin. (1)

pct. 1 lit. a) și art. 193 alin. (5) C. proc. pen., petiționarii au fost

obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 600.000

lei și, în solidar, la 4.000.000 lei cheltuieli judiciare către intimatul P.P.

S-a reținut că, prin

rezoluția nr. 22/P/2004 din 15 martie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Constanța a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de a nu se

începe urmărirea penală față de făptuitorii P.P., P.G.E., D.M., D.E., G.G.,

G.C., R.M., B.C. și T.I., pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (3)

C. pen., art. 292 C. pen., art. 13 din Legea nr. 87/1994, în temeiul

dispozițiilor art. 228 alin. (6) și art. 10 alin. (1) lit. a) și g) C. proc.

pen.

În fapt, la data de 14

aprilie 1995, persoanele vătămate R.S. și R.B. au împrumutat suma de 5980

dolari S.U.A. de la făptuitorul P.P., părțile încheind un înscris denumit

„contract chitanță de împrumut”.

Împrumutul a fost garantat

de către persoanele vătămate cu apartamentul proprietatea lor, făptuitorul

fiind împuternicit de către aceștia cu procură specială ca, în cazul

nerestituirii debitului, să înstrăineze imobilul.

Întrucât împrumutul nu a

fost restituit la termenul fixat de părți, făptuitorul a înstrăinat

apartamentul, actele fiind încheiate de notarii B.C. și T.I.

Persoanele vătămate au

formulat plângere penală atât împotriva lui P.P. cât și a notarilor publici,

precum și împotriva tuturor cumpărătorilor succesori ai bunului, susținând că

au fost înșelați și că în evidența contabilă a firmei SC P.S. SRL București nu

a fost înregistrată întreaga sumă reprezentând valoarea împrumutului.

Împotriva măsurii dispuse de

procuror, persoanele vătămate au formulat plângere care le-a fost respinsă de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța prin

rezoluția nr. 117/II din 24 aprilie 2004, apreciindu-se că soluția de

neurmărire penală este legală și temeinică.

În conformitate cu

dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., persoanele vătămate au făcut

plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, adresată

instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competentă să judece cauza în

primă instanță.

Curtea de Apel Constanța a

verificat rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul

cauzei, constatând că soluția dispusă este legală și temeinică. S-a stabilit că

persoanele vătămate nu au fost înșelate în legătură cu vânzarea apartamentului,

amândouă au semnat procura specială dată făptuitorului P.P., iar în cauză nu

există dovezi privind perceperea unei dobânzi de către acesta din urmă.

Notarii B.C. și T.I. și-au

îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corect, fără a vătăma persoanele

vătămate în drepturile lor legitime.

Sentința instanței de fond a

fost atacată cu recurs în termen legal de către petiționarii R.S. și R.B. care

au solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii și tragerea la răspundere

penală a făptuitorilor.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Organele de cercetare penală

au stabilit corect situația de fapt, iar soluția dispusă corespunde

probatoriului administrat în cauză.

Din probele existente la

dosar nu rezultă că făptuitorii i-au indus în eroare pe petiționari, aceștia

asumându-și deliberat consecințele actelor civile încheiate și acceptând prețul

contractului.

Formalitățile notariale au

fost întocmite cu respectarea atribuțiilor de serviciu ale notarilor publici,

precum și a intereselor legale ale părților.

În consecință, Curtea

constată că în cauză nu există temeiuri de desființare a rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale nr. 22/P/2004 din 15 martie 2004 a Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Pentru aceste considerente

și constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să

respingă recursul ca nefondat.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarii R.S. și R.B. împotriva sentinței penale nr.

90 din 7 septembrie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Obligă recurenții

petiționari la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte

1.200.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 februarie 2005.