ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2117/2005

Asupra cererii de revizuire

de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 14 februarie 2001, la Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ, reclamantul C.A. a solicitat anularea Ordinului nr. 38/3 din 12

ianuarie 2001, emis de ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al

Guvernului, prin care a fost eliberat din funcția de expert categoria A, clasa

2, gradul 2 din cadrul Consiliului de Coordonare Economico-Financiară - Departamentul

pentru Dialog Social, începând cu 9 ianuarie 2001.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ, prin sentința nr. 467 din 11 aprilie 2001, a

respins acțiunea, reținând legalitatea actului contestat.

Curtea Supremă de Justiție, secția

de contencios administrativ, prin decizia nr. 290 din 30 ianuarie 2002, a admis

recursul declarat de reclamant și a modificat sentința, în sensul că a admis

acțiunea, a anulat ordinul contestat și a dispus reîncadrarea reclamantului în

aparatul de lucru al Guvernului României, într-un post echivalent funcției

publice deținute la data eliberării din funcție, cu respectarea categoriei,

clasei și gradului avute.

A obligat pârâtul la plata

salariului cuvenit, de la data eliberării din funcție și până la reîncadrarea

reclamantului și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea înregistrată la

19 februarie 2002, Guvernul României, a solicitat revizuirea deciziei nr. 290

din 30 ianuarie 2002, în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

susținând că actul administrativ în discuție a fost emis de altă persoană de

drept public, decât Guvernul României, și anume, de Secretariatul General al

Guvernului; astfel cauza s-a soluționat greșit, în contradictoriu cu el, și nu

cu Secretariatul General.

Curtea Supremă de Justiție, secția

de contencios administrativ, prin decizia nr. 779 din 26 februarie 2003, a

respins cererea de revizuire, ca nefondată.

Prin cererea înregistrată la

12 februarie 2004, Guvernul României a formulat cerere de revizuire a aceleiași

decizii nr. 290/2002, a Curții Supreme de Justiție, întemeiată pe dispozițiile art.

322 pct. 5 C. proc. civ.

Se susține că la 22 ianuarie

2004, C.A., cu adresa nr. 17/895, i-a solicitat punerea în executare a deciziei

nr. 290/2002 și a depus acte, care nu îi erau cunoscute și din care rezultă că

la data soluționării cauzei (30 ianuarie 2002), el se afla reîncadrat într-o

funcție publică, încă din luna mai a anului 2001, aflată în aparatul

administrației publice centrale din subordinea sa.

Consideră că sunt

îndeplinite cerințele art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.; astfel,

dispozițiile privind reîncadrarea acestuia într-o funcție publică, precum și

plata drepturilor salariale până la această dată, nu se mai justifică.

Totodată, susține că Ordinul

nr. 38/3/2001 nu a fost emis de Guvernul României, astfel că nu îi este

opozabil.

Ultima susținere nu poate fi

primită, în cauză existând autoritate de lucru judecat - decizia nr. 779/203 a

Curții Supreme de Justiție, care a respins cererea de revizuire bazată pe art. 322

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Revizuirea de față bazată pe

dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., este nefondată.

„Actele noi” prezentate, din

care rezultă că C.A. a fost încadrat, prin concurs, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, în luna mai 2001, (la cinci luni de

la data eliberării din funcție), nu pot constitui motiv de revizuire a deciziei

nr. 29/2001, întrucât noul loc de muncă nu are obligația să-l despăgubească

pentru perioada ianuarie - mai 2001 și nici să i se asigure o retribuție

echivalentă cu cea avută înainte de eliberarea din funcție, prin Ordinul nr. 38/3

din 12 ianuarie 2001.

Ori, prin decizia nr. 290/2001,

a cărei revizuire se solicită, a dispus: reîncadrarea în aparatul de lucru al

Guvernului României, într-un post echivalent funcției deținute la data

eliberării din funcție, cu respectarea categoriei, clasei, gradului avute,

obligarea pârâtului (Guvernul României), la plata salariului cuvenit de la data

eliberării din funcție și până la reîncadrarea reclamantului, precum și la

plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 274 C. proc.

civ., revizuientul va fi obligat la plata sumei de 8 milioane lei cheltuieli de

judecată, reprezentând onorariu avocat, dovedit cu actul existent la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de Guvernul României împotriva deciziei nr. 290 din 30

ianuarie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios

administrativ, ca nefondată.

Obligă revizuientul, la

8.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 martie 2005.