ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2117/2005

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 februarie 2001, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, reclamantul C.A. a solicitat anularea Ordinului nr. 38/3 din 12 ianuarie 2001, emis de ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, prin care a fost eliberat din funcția de expert categoria A, clasa 2, gradul 2 din cadrul Consiliului de Coordonare Economico-Financiară - Departamentul pentru Dialog Social, începând cu 9 ianuarie 2001. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 467 din 11 aprilie 2001, a respins acțiunea, reținând legalitatea actului contestat.

Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 290 din 30 ianuarie 2002, a admis recursul declarat de reclamant și a modificat sentința, în sensul că a admis acțiunea, a anulat ordinul contestat și a dispus reîncadrarea reclamantului în aparatul de lucru al Guvernului României, într-un post echivalent funcției publice deținute la data eliberării din funcție, cu respectarea categoriei, clasei și gradului avute. A obligat pârâtul la plata salariului cuvenit, de la data eliberării din funcție și până la reîncadrarea reclamantului și la plata cheltuielilor de judecată. Prin cererea înregistrată la 19 februarie 2002, Guvernul României, a solicitat revizuirea deciziei nr. 290 din 30 ianuarie 2002, în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., susținând că actul administrativ în discuție a fost emis de altă persoană de drept public, decât Guvernul României, și anume, de Secretariatul General al Guvernului; astfel cauza s-a soluționat greșit, în contradictoriu cu el, și nu cu Secretariatul General. Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 779 din 26 februarie 2003, a respins cererea de revizuire, ca nefondată. Prin cererea înregistrată la 12 februarie 2004, Guvernul României a formulat cerere de revizuire a aceleiași decizii nr. 290/2002, a Curții Supreme de Justiție, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Se susține că la 22 ianuarie 2004, C.A., cu adresa nr. 17/895, i-a solicitat punerea în executare a deciziei nr. 290/2002 și a depus acte, care nu îi erau cunoscute și din care rezultă că la data soluționării cauzei (30 ianuarie 2002), el se afla reîncadrat într-o funcție publică, încă din luna mai a anului 2001, aflată în aparatul administrației publice centrale din subordinea sa. Consideră că sunt îndeplinite cerințele art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.; astfel, dispozițiile privind reîncadrarea acestuia într-o funcție publică, precum și plata drepturilor salariale până la această dată, nu se mai justifică. Totodată, susține că Ordinul nr. 38/3/2001 nu a fost emis de Guvernul României, astfel că nu îi este opozabil.

Ultima susținere nu poate fi primită, în cauză existând autoritate de lucru judecat - decizia nr. 779/203 a Curții Supreme de Justiție, care a respins cererea de revizuire bazată pe art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Revizuirea de față bazată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., este nefondată. „Actele noi” prezentate, din care rezultă că C.A.

a fost încadrat, prin concurs, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, în luna mai 2001, (la cinci luni de la data eliberării din funcție), nu pot constitui motiv de revizuire a deciziei nr. 29/2001, întrucât noul loc de muncă nu are obligația să-l despăgubească pentru perioada ianuarie - mai 2001 și nici să i se asigure o retribuție echivalentă cu cea avută înainte de eliberarea din funcție, prin Ordinul nr. 38/3 din 12 ianuarie 2001. Ori, prin decizia nr. 290/2001, a cărei revizuire se solicită, a dispus: reîncadrarea în aparatul de lucru al Guvernului României, într-un post echivalent funcției deținute la data eliberării din funcție, cu respectarea categoriei, clasei, gradului avute, obligarea pârâtului (Guvernul României), la plata salariului cuvenit de la data eliberării din funcție și până la reîncadrarea reclamantului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 274 C. proc. civ., revizuientul va fi obligat la plata sumei de 8 milioane lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, dovedit cu actul existent la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de Guvernul României împotriva deciziei nr. 290 din 30 ianuarie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată. Obligă revizuientul, la 8.000.000 lei cheltuieli de judecată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2005.