ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 587/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 587/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 26 august 2005, reclamantul M.D.M. a solicitat, în
contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor, anularea parțială a
Ordinului nr. 75 din 26 ianuarie 2005, emis de pârâtă, repunerea sa în funcția
anterioară emiterii ordinului și acordarea salariului stabilit potrivit Legii nr.
161/2003, precum și obligarea pârâtei la restituirea diferenței salariale.
Curtea de Apel Cluj, prin sentința
civilă nr. 728 din 8 noiembrie 2005, a admis acțiunea, a anulat ordinul contestat
și a dispus reîncadrarea reclamantului în funcția de inspector principal, cu
salariul corespunzător funcției, conform deciziei nr. 1163 din 15 iulie 2003,
emisă de pârâtă, a obligat pârâta să opereze cuvenitele mențiuni în statutul de
funcții și de personal și, de asemenea, să plătească reclamantului, diferențele
salariale solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că reclamantul a fost încadrat în funcția publică de inspector
principal, prin decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, emisă în conformitate cu Legea
nr. 161/2003, ale cărei dispoziții reglementau reîncadrarea funcționarilor
publici, prin trecerea la un sistem unitar de funcții, bazat pe anumite
criterii de evaluare și punctaj.
A mai reținut instanța că O.U.G. nr.
92/2004, în aplicarea căreia s-a emis ordinul contestat, nu conține criterii de
evaluare în baza cărora să se procedeze la o nouă reîncadrare a funcționarilor,
astfel că, în mod greșit, pârâta a procedat la reîncadrarea reclamantului,
invocând dispozițiile art. 6 din ordonanța menționată. Tot greșit au fost
aplicate și dispozițiile art. 45 lit. c) din acest act normativ, întrucât acesta
se referă la abrogarea, odată cu intrarea în vigoare a ordonanței, a
prevederilor referitoare la salarizarea funcționarilor publici, nu și a celor
privitoare la reîncadrarea acestora.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304
pct. 8 și 9 C. proc. civ., apreciind că hotărârea instanței de fond a fost dată
cu greșita aplicare a legii, respectiv O.U.G. nr. 92/2004.
Recursul este fondat, pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin O.U.G. nr. 92/2004 au fost reglementate
drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul
2005 și s-a dispus reîncadrarea acestora, în grade profesionale și trepte de salarizare
în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit O.U.G. nr. 82/2004.
Astfel, funcționarii publici de execuție
salarizați potrivit O.U.G. nr. 82/2004, la categoria A, B, sau C, clasa III,
grad 1, situație în care se află și reclamantul, au fost reîncadrați în gradul
profesional „asistent”, beneficiind de salariul de bază prevăzut de prezenta
ordonanță de urgență, în Anexele nr. I - IV.
Pe cale de consecință, Ordinul nr. 75
din 20 ianuarie 2005, prin care s-a dispus reîncadrarea în salarizare a
reclamantului, a fost emis în aplicarea și cu respectarea dispozițiilor legale
cuprinse în art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004.
În acest sens, Curtea
Constituțională, soluționând excepțiile de nelegalitate invocate, cu privire la
art. 6 din actul normativ în discuție, a precizat că încadrarea, prin lege, a
funcționarilor publici în categorii, clase și grade profesionale, precum și salarizarea
în funcție de această încadrare, nu echivalează drepturi fundamentale ce nu pot
fi modificate, tot prin lege, așa cum este cazul O.U.G nr. 92/2004 și nici nu
reprezintă cu o retrogradare.
Față de aceste considerente, în baza
dispozițiilor art. 312 și 314 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat
în cauză și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii
reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Autoritatea
Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Cluj, împotriva sentinței
civile nr. 728 din 8 noiembrie 2005, a Curții de Apel Cluj, secția comercială,
de contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată și în fond,
respinge acțiunea formulată de reclamantul M.D.M.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 21 februarie 2006.