ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3316/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3316/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin dispoziția nr. 143/2003 intimata a respins cererea reclamantului
având ca obiect măsuri reparatorii pentru steampurile preluate abuziv de stat,
iar, tribunalul, prin sentința civilă nr. 327/2003 a anulat această dispoziție.
Curtea de apel, prin decizia nr.
462/A/2003 a schimbat, în tot, sentința și a respins contestația, în întregime,
ca nefondată.
Reclamantul a declarat recurs, pe
temeiurile din art. 304 pct. 6, 9, și 10 C. proc. civ., dar se invocă, în
concret, numai motive de natura celor din art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se
susține, deci, că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 10/2001 relative în sfera
noțiunii de imobil preluat abuziv de stat sunt aplicabile eronat în apel, în
sensul că instalația de steampuri (de exploatare minieră) este un imobil prin
încorporare, în sensul definit de art. 6 alin. (1) din lege și de art. 463 și
urm. C. civ., astfel că reclamantul este persoană îndreptățită la măsurile
reparatorii din Legea nr. 10/2001.
Recursul este nefondat.
2.1. Regimul juridic al bunurilor
preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
este prevăzut, diferențiat, în art. 6 din Legea nr. 10/2001.
Conform art. 6 alin. (1) noțiunea de
bun imobil (supus acestei legi) cuprinde bunurile imobile prin natura lor (terenurile,
construcțiile), cât și cele mobile, devenite imobile prin încorporare.
Recurentul susține că instalația de
steampuri este un bun imobil prin încorporare, astfel că îi sunt aplicabile
dispozițiile din art. 6 alin. (1) ale Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 462 C. civ. bunurile
imobile se clasifică în trei categorii: prin natura lor, prin destinație și
prin obiectul la care se aplică.
Atât doctrina, cât și jurisprudența
au relevat că bunurile, privite în natura lor intrinsecă, sunt imobile
(nemișcătoare) sau mobile (mișcătoare) după cum ele se țin sau nu de pământ
(fie prin rădăcini, ca operă a omului sau a naturii, plantele, arborii,
clădirile ș.a.). Rezultă, deci, că din categoria bunurilor imobilele prin
natura lor fac parte pământul și toate lucrurile care, în mod natural sau
artificial, sunt încorporate acestuia, după distincțiile date în art. 463-465 C.
civ.
Astfel, fiind instanța de apel a
făcut o corectă calificare juridică a bunului stabilind că acesta nu întrunește
calitățile unui bun imobil prin încorporare, astfel că nu intră în categoria
imobilelor prevăzute în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
2.2 Această instalație specială,
însă, poate fi considerată un bun imobil prin destinație, devenit accesoriu al
unui bun imobil prin natura lui (terenul minier), conform art. 468 C. civ.
Or, regimul juridic al bunurilor
imobile prin distincție, adică al instalațiilor, utilajelor și alte asemenea,
preluate de stat, în mod abuziv, a fost reglementată în art. 6 alin. (2) din
aceeași lege.
Textul prevede că pentru asemenea
bunuri se pot acorda măsuri reparatorii cu condiția că se dovedește existența
lor și preluarea acestora de către stat, în afara cazului că au fost casate,
înlocuite sau distruse.
Fără a proba preluarea efectivă de
către stat, în condițiile Legii nr. 119/1948 de naționalizare a bogățiilor
subsolului, ceea ce a atras încetarea dreptului persoanelor fizice de
exploatare a câmpurilor aurifere din zona Roșia Montană, reclamantul, însă, afirmă
expres că instalația de steampuri „a fost distrusă” (a se vedea motivele de
apel). Or, chiar și numai în această ipoteză dispoziția din art. 6 alin. (2)
din Legea nr. 10/2001 îl exclude din categoria persoanelor îndreptățite la
măsuri reparatorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de P.I.
împotriva deciziei civile nr. 462/A din 4 decembrie 2003 a Curții de Apel Alba
Iulia, secția civilă, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie
2005.