ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 589/2005

Asupra recursului penal de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 322

din 17 august 2004 a Tribunalului Bacău s-a dispus în baza art. 211 alin. (1)

și (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art.

74 lit. a), raportat la art. 76 lit. b) C. pen., condamnarea inculpaților A.G.M.,

fiecare, la câte 5 ani închisoare, în condițiile art. 71 și art. 64 C. pen.

S-a luat act că partea

vătămată U.C. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat în

totalitate.

S-a reținut în fapt că, în

noaptea de 25 aprilie 2004, în jurul orei 1,30, în baza unei înțelegeri

prealabile, prin efracție, cu doi inculpați au pătruns în locuința părții

vătămate U.C. din satul Valea Mare, jud. Bacău și prin amenințarea acesteia cu

moartea, au deposedat-o de suma de 60.000 lei, prejudiciul fiind recuperat.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, cât și

inculpații.

Prin decizia penală nr. 329

din 26 octombrie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondate, apelurile

declarate.

În termen legal, împotriva

acestor hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău,

care prin motivele scrise, a susținut în esență următoarele:

- netemeinicia hotărârilor

recurate sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților care au fost

greșit individualizate prin reținerea art. 74 și art. 76 C. pen.

Au fost invocate în drept

prevederile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în raport de

care, vor fi analizate hotărârile atacate, constatându-se fondat recursul

declarat pentru motivele ce urmează.

Într-adevăr, prin reținerea

dispozițiilor art. 74 – art. 76 în favoarea inculpaților, ceea ce a condus la

coborârea pedepsei sub limita minimă legală, au fost încălcate prevederile art.

72 C. pen., care privesc individualizarea pedepselor.

Printre criteriile stabilite

în art. 72 C. pen., în raport de care se apreciază cuantumul și modalitatea de

executare a pedepsei, se află și periculozitatea socială a faptei redată de

împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, precum și pericolul

prezentat de făptuitor evidențiat de datele personale.

Referitor la periculozitatea

faptei, redată de împrejurările comiterii ei trebuie subliniat că aceasta a

fost consecința unei înțelegeri și pregătiri prealabile în ce privește persoana

asupra căreia urmau să se exercite actele de violență, în ce privește timpul

comiterii și a modului în care va acționa.

În sensul celor de mai sus,

inculpații au hotărât să atace victima o femeie în vârstă de 69 ani care locuia

singură, într-o casă izolată.

În scopul realizării

activității infracționale plănuite cei doi s-au înarmat cu o rangă de fier, au

întrerupt curentul electric la locuința victimei și după miezul nopții au

pătruns în holul casei prin forțarea ușii de la intrare, cu bara metalică și

pentru că partea vătămată avea ușa încuiată la cameră au amenințat-o cu moartea

cerându-i să le dea bani; în aceste condiții partea vătămată le-a aruncat

portofelul cu 60.000 lei.

Modalitatea de concepere și

executare a activității infracționale descrisă denotă o deosebită

periculozitate atât a faptei cât și a făptuitorului, cu atât mai mult cu cât,

ambii inculpați nu au o ocupație stabilă, iar intimatul A.M. a mai fost

sancționat pentru comiterea unei infracțiuni prevăzută de art. 221 C. pen.,

comisă în minoritate, iar pe parcursul procesului penal a avut o conduită

nesinceră și oscilantă.

Împrejurarea că inculpații

au sustras, prin violență, în maniera amintită doar suma de 60.000 lei nu este

relevantă în stabilirea pedepsei și respectiv, în reținerea circumstanțelor

judiciare personale atenuante, întrucât partea vătămată nu a avut alte sume sau

valori care să intereseze pe inculpați.

Pentru aceste considerente,

în mod greșit în favoarea celor doi inculpați au fost reținute dispozițiile

art. 74 – art. 76 C. pen. și prin admiterea recursului declarat de parchet și

casarea hotărârilor, potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., se va proceda la înlăturarea acestor prevederi legale și la majorarea

pedepselor la limita minimă legală, pentru fiecare inculpat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88

C. pen., se va computa din pedepsele aplicate detenția preventivă la zi pentru

fiecare inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. 329 din 26

octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău, privind pe inculpații Ș.S. și A.G.M.

Casează decizia și sentința

penală nr. 332/ D din 17 august 2004 a Tribunalului Bacău, cu privire la

greșita reținere a dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., dispoziții pe care

le înlătură.

Majorează pedepsele aplicate

inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b), alin. (2

1

)

lit. a) și c) C. pen., de la câte 5 ani

închisoare la câte 7 ani închisoare fiecare.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 26 aprilie 2004  la

26 ianuarie 2005.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor.

Onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu a inculpaților, în sumă de câte 400.000 lei, se va plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 ianuarie 2005.