ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 322/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 16 decembrie 2003, reclamantul B.A. a solicitat, pe calea

contenciosului administrativ, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 8079 din 28 noiembrie 2003, emisă de

pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Motivându-și cererea,

reclamantul a arătat că s-a născut în comuna Zece Hotare, localitate unde

părinții săi s-au refugiat din localitatea de domiciliu, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena. Cu ocazia preschimbării certificatelor de naștere, în anul 1950, în mod eronat, însă,

i s-a înscris în certificatul de naștere, ca loc al nașterii, localitatea Vadu

Crișului, unde familia se reîntorsese din refugiu.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 31/CA/2004 - P.I.

din 19 ianuarie 2004, a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut că, față de probele administrate, respectiv

certificatul de naștere din care rezultă că reclamantul s-a născut la 6 aprilie

1943, în localitatea Vadu Crișului, declarațiile celor doi martori sunt

neconcordante, iar actul emis de Arhivele Naționale ale județului Bihor,

referitor la un anume B.P., refugiat din 18 mai 1942, nu îl poate viza pe tatăl

reclamantului, fiind doar o coincidență de nume.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, în termen legal, reclamantul B.A., care a solicitat

modificarea soluției, în sensul admiterii acțiunii.

Recurentul a susținut că,

într-adevăr, s-a născut în Vadu Crișului, în acțiune strecurându-se o eroare,

localitate care se afla sub ocupație maghiară, însă, ulterior, s-a refugiat

împreună cu mama sa, în comuna Zece Hotare din România, unde tatăl său se afla

deja în refugiu, din anul 1942.

A reiterat susținerile din

acțiune privind persecuțiile din motive etnice la care au fost supuși membrii

familiei sale.

Recursul se va admite, în

sensul și în considerarea celor ce urmează.

În conformitate cu

dispozițiile art. 129 alin. (5) teza I C. proc. civ., „Judecătorii au

îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice

greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și

prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice

și legale”.

În raport cu prevederile

legale mai sus citate și dat fiind că, la judecata în primă instanță, situația

de fapt nu a fost elucidată, în parte și datorită susținerii eronate din

acțiune, privind locul nașterii recurentului, urmează ca, pentru stabilirea

exactă a adevărului, Curtea, în baza art. 313 teza I C. proc. civ., să admită

recursul, să caseze sentința atacată și să trimită cauza, spre rejudecare, la

aceeași instanță, pentru suplimentarea probatoriului privind perioada și

împrejurările refugiului reclamantului și al mamei sale, din localitatea Vadu

Crișului, în localitatea Zece Hotare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul B.A., împotriva sentinței civile nr. 31/CA/2004 - P.I. din 19

ianuarie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 ianuarie 2005.