ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1111/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1111/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 38 din 26 iunie 2003, Colegiul jurisdicțional Teleorman a admis încheierea de sesizare nr. 58 din 2 octombrie 2001 a completului constituit în cadrul Direcției de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Teleorman, pentru descărcarea de gestiune pe anul 2000 a Consiliului Local al comunei Poeni, pârâții D.G. și A.M. fiind obligați în solidar, la plata sumei de 21.853.063 lei, despăgubiri civile către Consiliul Local al comunei Poeni. S-au menținut măsurile asiguratorii, iar pârâții au fost obligați la câte 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că s-a constatat săvârșirea unor fapte cauzatoare de prejudicii, cu ocazia controlului bilanțului contabil și a contului de execuție pe anul 2000, la Consiliul Local al comunei Poeni, după cum urmează: - s-a aprobat repararea drumurilor de acces radiale, prin împietruire cu agregate de râu, încheindu-se în acest sens, un contract de prestări servicii cu SC G.S. SRL București, pentru care i-a plătit peste valoarea lucrării recepționate, suma de 16.523.500 lei. S-au calculat și foloase nerealizate în cuantum de 16.523.500 lei. Pentru prejudiciul cauzat s-a considerat că se impune angajarea răspunderii civile delictuale a Primarului D.G.
și a contabilei A.M. În anul 2000 s-a aprobat achiziționarea unui autogreder și a unui sacrificator spate pentru AG 180. În acest sens s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu SC N. SA, pentru care s-a plătit în avans, suma totală de 152.976.470 lei, cu încălcarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 189/1998 și producând un prejudiciu, reprezentând foloase nerealizate, în sumă de 43.139.386 lei. Pentru acest prejudiciu s-a angajat răspunderea civilă delictuală a primarului D.G. și B.M. La inventarierea generală a patrimoniului, în anul 2000 s-a constatat lipsa unor mijloace fixe în valoare totală de 11.214.269 lei, care a fost considerată prejudiciu pentru unitate, în sarcina primarului D.G.
și contabilei A.M. și pentru care s-au calculat foloase nerealizate. Astfel, au fost obligați, în solidar, D.G. și A.M., la plata sumei totale de 44.724.563 lei, din care 16.523.500 lei și 11.214.209 lei plăți nelegale și 8.049.027 lei și 8.937.769 lei, foloase nerealizate și E.G. și B.M., pentru suma de 43.139.386 lei. Cauza a fost înregistrată la data de 2 octombrie 2001, la Colegiul jurisdicțional Teleorman, sub nr. 19/2001. La termenul din 15 noiembrie 2001, instanța a disjuns capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților D.G. și A.M., la plata despăgubirilor civile în valoare de 11.214.269 lei, formând obiectul dosarului nr. 32/2001. La termenul din 23 mai 2001 s-a disjuns capătul de sesizare având ca obiect obligarea pârâților E.G.
și B.M., la plata de despăgubiri civile în sumă de 43.139.386 lei, către Consiliul Local Poeni. Pentru capătul de cerere, în sumă de 16.523.500 lei, prima instanță a reținut că este întemeiat, volumul lucrărilor efectuate, fiind de 97.897.412 lei, așa cum au stabilit instanțele de drept comun. Ca atare, prima instanță a reținut, ca fiind plătită nelegal, suma de 16.523.500 lei, iar pârâții D.G. și A.M. au fost obligați la plata acesteia. Împotriva hotărârii sus-menționate a declarat recurs jurisdicțional, A.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr. 573 din 7 octombrie 2003, a respins recursul jurisdicțional. Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că valoarea totală a lucrărilor executate de SC G.S.
SRL, în baza contractului încheiat în 5 decembrie 1999, cu Consiliul Local Poeni, este de 97.879.412 lei, împrejurare stabilită și de Tribunalul Teleorman, rămasă definitivă în urma acțiunii judecătorești introdusă de SC G.S. SRL și în consecință, având în vedere suma totală achitată de Consiliul Local Peni, prejudiciul produs acestei autorități, este de 16.523.500 lei. Și împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, D.G. și A.M. Prin criticile formulate, recurenții au arătat că la baza contractului încheiat cu SC G.S. SRL a stat Hotărârea Consiliului Local Poeni din 12 noiembrie 1999, iar la baza plăților efectuate au stat facturile existente în contabilitate, cu devizele de lucrări, procese-verbale de recepție întocmite și semnate de către cei care erau îndreptățiți să meargă să constate distanța și calitatea executării drumurilor ori de câte ori era nevoie.
Că recepția nu era definitivă, ci preliminară, provizorie, întrucât urmau să vină specialiști din partea organului ierarhic superior, dar că în realitate, drumurile au fost pietruite, situație ce se poate constata la fața locului. Recursul era nefondat, pentru următoarele considerente. În baza contractului de prestări servicii încheiat cu SC G.S. SRL, la data de 5 decembrie 1999, Consiliul Local Poeni a achitat executantului, suma totală de 133.000.000 lei, după cum urmează: - în baza facturii fiscale nr. 7779/1999 s-a plătit un avans de 50.000.000 lei, cu O.P. nr. 248 din 15 decembrie 1998; - în baza facturii fiscale, suma de 66.000.000 lei, cu O.P. nr. 76 din 9 mai 2000, iar cu O.P. nr. 120 s-a mai plătit executantului, suma de 17.000.000 lei.
Cum, însă, contravaloarea lucrărilor efectiv executate a fost de 97.879.412 lei (fără T.V.A.), este neîndoios că a fost achitată în plus, suma de 16.523.500 lei. Valoarea lucrărilor executate a fost stabilită de Curtea de Apel București, secția comercială, prin decizia civilă nr. 1723 din 13 decembrie 2002, reținându-se că procesele-verbale depuse la SC G.S. SRL, în dovedirea pretențiilor, nu poartă număr de înregistrare la vreuna din părțile contractante, cuprinzând în același timp și valori diferite față de situațiile de plată menționate în cuprinsul lor. Pentru aceste motive, recursul se vădește a fi nefondat și va fi respins în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G. și A.M., împotriva deciziei civile nr. 573 din 7 octombrie 2003 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.