Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.04.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2161/2005

HOTĂRÂRE
01.04.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2161/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 116 din 10 iunie 2003, pronunțată de Curtea de Conturi - Colegiul jurisdicțional București, s-a admis încheierea de sesizare nr. 78 din 17 mai 2002, a completului consilierilor de conturi, constituit potrivit art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată și în baza art. 71 alin. (2) din aceeași lege, a obligat pârâții: B.E., T.N., V.G.G., I.E., F.I.M., D.G., la plata sumelor menționate în dispozitivul sentinței, cu titlu de prejudiciu către C.A.S. Ilfov, reprezentând plăți nelegale, foloase aferente nerealizate și dobânzi legale către Serviciul de Ambulanță București cu începere de la 29 septembrie 2001 și până la achitarea integrală a debitului.

Împotriva sus-menționatei sentințe au declarat recurs, pârâții, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 1 C. proc. civ., susținând în esență că în mod greșit s-a admis sesizarea și au fost obligați la plata sumelor, cu titlu de prejudiciu cauzat C.A.S. Ilfov, pentru plăți nelegale, foloase aferente nerealizate și dobânzi către Serviciul de Ambulanță București. Procurorul financiar a invocat necompetența materială a instanței supreme învestită cu soluționarea recursului pârâților, arătând că potrivit art. 299 alin. (3) C. proc. civ. și art. II alin. (1) din Legea nr. 195/2004, competența materială în soluționarea cauzei revine Curții de Apel București. Examinând excepția de necompetență materială invocată,se constată că este întemeiată.

Potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 195/2004, „recursurile împotriva hotărârilor date fără drept de apel, conform legii în vigoare, la data pronunțării lor și aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se trimit, spre judecată, instanțelor imediat superioare celor care au pronunțat hotărârea în primă instanță. În același sens sunt și dispozițiile art. 299 alin. (3) C. proc. civ. Întrucât în primă instanță, cauza a fost judecată de fostul Colegiu jurisdicțional București și deoarece, urmare a O.U.G.

nr. 117/2003, aprobată prin Legea nr. 49/2004, activitatea jurisdicțională a Curții de Conturi a fost preluată de instanțele de drept comun, fostul Colegiu jurisdicțional având corespondent, ca și grad de jurisdicție, Tribunalul București, se constată că în soluționarea cauzei, ca instanță imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în primă instanță, competența materială revine Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, căreia i se va trimite dosarul.

D E C I D E Trimite recursurile declarate de D.G., B.E., F.I.M., I.E., T.N. și V.G.G. împotriva sentinței nr. 116 din 10 iunie 2003, a Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi a municipiului București, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1300/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 23 februarie 2004, reclamanții C.E. și D.D. au chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice a municipiului Bucu
ÎCCJ 2006-04-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1152/2006
1997. În privința competenței teritoriale, instanța de fond a reținut că pârâții au sediul în municipiul București. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, solicitând casarea hotărârii, pentru motivul de nelegalitate prevă
ÎCCJ 2003-01-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 152/2003
declarat recurs reclamantul prin procuratorii C.P. și C.V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia nr. 660 din 16 februarie 2001, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a admis recursul și a c
ÎCCJ 2003-11-04
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4491/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 4402 din 22 mai 2002, Judecătoria sectorului 1 București, a admis excepția de necompetență materială și a declinat soluționarea c
ÎCCJ 2005-11-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5532/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 608 din 17 octombrie 2003, pronunțată de Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, s-a respins recursul jurisdicțional declarat de Procu
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă