ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1453/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Fiind sesizat cu apelul inculpatului

Ț.C., condamnat de prima instanță pentru infracțiunea de omor calificat și

deosebit de grav prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. a) C.

pen. și aflat în stare de arest, Curtea de Apel București, secția I penală,

prin încheierea de ședință din 18 februarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 29/2005,

a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul

sus-menționat, cu motivarea că, potrivit art. 160

2

alin. (1) C.

proc. pen., liberarea provizorie poate fi acordată numai în cazul

infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu

depășește 12 ani; ori, în speță, infracțiunea imputată inculpatului este

sancționată cu o pedeapsă mai mare de 12 ani închisoare.

Prin aceeași încheiere,

instanța a menținut starea de arest a inculpatului, apreciind că temeiurile

avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și că este

necesar menținerea sa în stare de arest preventiv în cursul judecării apelului.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs inculpatul, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, susținând că în mod greșit a fost respinsă cererea de a fi

liberat provizoriu sub control judiciar, deoarece sunt îndeplinite toate

condițiile pentru admiterea acestei cereri. În subsidiar dacă nu va fi primit

acest motiv de casare, inculpatul susține că temeiurile avute în vedere la

luarea măsurii arestării preventive au dispărut, motiv pentru care să se

dispună revocarea acesteia și judecarea lui, în continuare în stare de

libertate.

Recursul este nefondat.

Din examinarea lucrărilor

dosarului, rezultă că inculpatului i se impută infracțiunea de omor calificat

deosebit de grav, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. a) C.

pen., pentru care se prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoare de la

15 la 25 ani. În atare situație, soluția de respingere de către instanța de

apel, a cererii de liberare provizorie sub control judiciar este legală,

deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 160

2

alin. (1) C.

proc. pen., liberarea provizorie nu se poate acorda în cazul infracțiunilor

intenționate printre care, potrivit legii, se poate aplica o pedeapsă care

depășește 12 ani închisoare.

Față de cele arătate, se

constată că primul motiv de casare invocat prin recurs este neîntemeiat.

Pe de altă parte, verificând

temeinicia și legalitatea încheierii atacate și în ceea ce privește menținerea

arestării, se constată că în cauză, în mod corect instanța de apel a menținut

starea de arest preventiv a inculpatului, din moment ce, așa cum a motivat și

aceasta, considerentele pentru care a fost luată această măsură, respectiv

pedeapsa prevăzută de lege pentru textul încriminator este mai mare de 4 ani

închisoare, iar lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea

publică nu au dispărut, mai mult fiind confirmate de pronunțarea unei hotărâri

de condamnare.

În consecință, menținându-se

temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,

fără ca între timp să fi intervenit situații sau împrejurări noi care să

justifice revocarea acesteia, urmează a se constata că și cel de al doilea

motiv de recurs este nefondat.

Motivele de casare invocate

nefiind fondate și cum alte cauze de casare, susceptibile de a fi invocate din

oficiu, nu se constată, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit

dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul Ț.C. împotriva încheierii din 18 februarie 2005,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosar nr. 29/2005.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 februarie 2005.