ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2744/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Reclamanta

O.I. prin mandatar B.M. a formulat contestație împotriva „înscrisului

nenominalizat” emis de Prefectura județului Bistrița Năsăud, Comisia Județeană

pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, „înscris” prin care i s-a

respins cererea pentru acordarea de despăgubiri în contul imobilului situat în

comuna Galații Bistriței, satul Herina notat în C.F. 536 Herina nr.top 1247/7

în suprafață de 28775 mp estimat la o valoare de 280.000.000 lei.

În motivarea acțiunii se arată că terenul

a fost preluat abuziv de stat, în urma notificării pârâta nu a răspuns prin

dispoziție motivată conform Legii nr. 10/2001. Se mai arată că răspunsul la

notificare a fost negativ invocându-se faptul că terenul în litigiu nu intră

sub incidența Legii nr. 10/2001, regimul său juridic fiind reglementat de Legea

nr. 18/1991.

Prin întâmpinare pârâta a arătat că în

cauză sunt aplicabile prevederile legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991,

Legea nr. 169/1997 și nr. 1/2000).

Din relațiile solicitate de la Primăria

comunei Galați Bistriței de către instanța de fond a rezultat că terenul a fost

părăsit de S.A., tatăl reclamantei, înainte de anul 1945 și care ulterior a

plecat în Ungaria împreună cu soția și fiicele. Același teren a făcut obiectul

reformei agrare din anul 1945–1947 fiind atribuit unor persoane din localitatea

Herina care l-au folosit până la cooperativizare. După anul 1990 prin aplicarea

Legii nr.18/1991 completată de Legea nr. 169/1997, pentru terenul respectiv s-a

stabilit dreptul de proprietate unor cetățeni din localitatea Herina în baza

cererilor depuse de aceștia în termen.

În cauză a fost efectuată o expertiză

tehnică pentru identificare și evaluarea terenului.

La termenul din 26 mai 2003 mandatarul

reclamantei a declarat că nu înțelege să invoce faptul că nu a fost legal citat

ci doar anunțat telefonic pentru a participa la efectuarea expertizei că nu

solicită efectuarea unui contraexpertize și nici efectuarea unei expertize

contabile. A mai arătat că reclamanta i-a comunicat că înțelege să solicite

restituirea în natură a terenului.

Tribunalul Bistrița Năsăud, prin sentința

civilă nr. 394 din 2 iunie 2003 a respins plângerea formulată de petentă prin

mandatar împuternicit cu procură specială.

Instanța a reținut că obiectul prezentului

litigiu îl constituie plângerea împotriva modului de soluționare a notificării

depuse de petentă. Înscrisul comunicat petentei cuprinde motivele de fapt și de

drept care au fost avute în vedere de intimată pentru respingerea cererii.

În ce privește restituirea în natură a

terenului s-a constatat că asemenea cerere nu a făcut obiectul notificării. O

asemenea notificare trebuia adresată Primăriei Galații Bistriței, primarul

fiind cel care examinând cererea se poate pronunța printr-o dispoziție, care

putea face obiectul controlului judecătoresc.

Apelul declarat de reclamantă prin

mandatar a fost respins de Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 146 din

8 octombrie 2003.

Instanța a reținut că imobilul deși

preluat abuziv nu face obiectul Legii nr. 10/2001, potrivit prevederilor art. 8

alin. (1) din lege și pct. 8.1 din normele de aplicare a acestuia, regimul

juridic al terenului în litigiu fiind reglementat de legile fondului funciar.

Apelanta nu a depus cerere pentru

reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar.

Împotriva

acestei hotărârii a declarat recurs contestatoarea O.I. prin mandatar cu

procură specială B.M., invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9

C. proc. civ.

În

motivarea recursului se arată în esență că terenul a fost preluat de stat fără

titlu, actul comunicat de intimată, Prefectura județului Bistrița Năsăud, nu

este legal; greșit s-a reținut că imobilul nu ar face obiectul Legii nr. 10/2001.

Recursul

se privește ca nefondat.

Ca

urmare a probelor administrate, instanța, prin hotărârea recurată, a reținut o

situație de fapt în concordanță cu aceștia și a aplicat corect prevederile

legale incidente în materie.

În

adevăr, terenul în litigiu, a format obiectul reformei agrare din anul 1945

apoi a fost cuprins în perimetrul C.A.P. al comunei Galații Bistrița, iar la

desființarea cooperativei agricole a fost atribuit unor cetățeni de pe raza

comunei în baza legii fondului funciar. Terenul se află în extravilanul

localității și are destinația de fâneață.

În

consecință, terenul în litigiu poate forma obiectul legilor fondului funciar

(Legea nr. 18/1991, nr. 169/1997 și nr. 1/2000) și solicitat în termenele și

conform procedurii prevăzute în acele legii.

Din

probele administrate nu rezultă că recurenta a formulat vreo cerere în temeiul

legilor menționate.

Drept

urmare răspunsul trimis în scris recurentei de către Prefectura județului

Bistrița–Năsăud este concordant cu prevederile legale aplicabile și menționate

mai sus.

Astfel

fiind rezultă că motivul de casare invocate nu poate fi primit „hotărârea

atacată cu recurs nu este lipsită de temei legal și nu a fost dată în

încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Față

de cele ce preced, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca nefondat recursul declarat de petenta O.I. (fostă S.E.) împotriva deciziei

nr. 164 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7

aprilie 2005