ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2744/2005

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta O.I. prin mandatar B.M. a formulat contestație împotriva „înscrisului nenominalizat” emis de Prefectura județului Bistrița Năsăud, Comisia Județeană pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, „înscris” prin care i s-a respins cererea pentru acordarea de despăgubiri în contul imobilului situat în comuna Galații Bistriței, satul Herina notat în C.F. 536 Herina nr.top 1247/7 în suprafață de 28775 mp estimat la o valoare de 280.000.000 lei. În motivarea acțiunii se arată că terenul a fost preluat abuziv de stat, în urma notificării pârâta nu a răspuns prin dispoziție motivată conform Legii nr. 10/2001.

Se mai arată că răspunsul la notificare a fost negativ invocându-se faptul că terenul în litigiu nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, regimul său juridic fiind reglementat de Legea nr. 18/1991. Prin întâmpinare pârâta a arătat că în cauză sunt aplicabile prevederile legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și nr. 1/2000). Din relațiile solicitate de la Primăria comunei Galați Bistriței de către instanța de fond a rezultat că terenul a fost părăsit de S.A., tatăl reclamantei, înainte de anul 1945 și care ulterior a plecat în Ungaria împreună cu soția și fiicele. Același teren a făcut obiectul reformei agrare din anul 1945–1947 fiind atribuit unor persoane din localitatea Herina care l-au folosit până la cooperativizare.

După anul 1990 prin aplicarea Legii nr.18/1991 completată de Legea nr. 169/1997, pentru terenul respectiv s-a stabilit dreptul de proprietate unor cetățeni din localitatea Herina în baza cererilor depuse de aceștia în termen. În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică pentru identificare și evaluarea terenului. La termenul din 26 mai 2003 mandatarul reclamantei a declarat că nu înțelege să invoce faptul că nu a fost legal citat ci doar anunțat telefonic pentru a participa la efectuarea expertizei că nu solicită efectuarea unui contraexpertize și nici efectuarea unei expertize contabile. A mai arătat că reclamanta i-a comunicat că înțelege să solicite restituirea în natură a terenului. Tribunalul Bistrița Năsăud, prin sentința civilă nr. 394 din 2 iunie 2003 a respins plângerea formulată de petentă prin mandatar împuternicit cu procură specială.

Instanța a reținut că obiectul prezentului litigiu îl constituie plângerea împotriva modului de soluționare a notificării depuse de petentă. Înscrisul comunicat petentei cuprinde motivele de fapt și de drept care au fost avute în vedere de intimată pentru respingerea cererii. În ce privește restituirea în natură a terenului s-a constatat că asemenea cerere nu a făcut obiectul notificării. O asemenea notificare trebuia adresată Primăriei Galații Bistriței, primarul fiind cel care examinând cererea se poate pronunța printr-o dispoziție, care putea face obiectul controlului judecătoresc.

Apelul declarat de reclamantă prin mandatar a fost respins de Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 146 din 8 octombrie 2003. Instanța a reținut că imobilul deși preluat abuziv nu face obiectul Legii nr. 10/2001, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din lege și pct. 8.1 din normele de aplicare a acestuia, regimul juridic al terenului în litigiu fiind reglementat de legile fondului funciar. Apelanta nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar. Împotriva acestei hotărârii a declarat recurs contestatoarea O.I. prin mandatar cu procură specială B.M., invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată în esență că terenul a fost preluat de stat fără titlu, actul comunicat de intimată, Prefectura județului Bistrița Năsăud, nu este legal; greșit s-a reținut că imobilul nu ar face obiectul Legii nr. 10/2001.

Recursul se privește ca nefondat. Ca urmare a probelor administrate, instanța, prin hotărârea recurată, a reținut o situație de fapt în concordanță cu aceștia și a aplicat corect prevederile legale incidente în materie. În adevăr, terenul în litigiu, a format obiectul reformei agrare din anul 1945 apoi a fost cuprins în perimetrul C.A.P. al comunei Galații Bistrița, iar la desființarea cooperativei agricole a fost atribuit unor cetățeni de pe raza comunei în baza legii fondului funciar. Terenul se află în extravilanul localității și are destinația de fâneață. În consecință, terenul în litigiu poate forma obiectul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, nr. 169/1997 și nr. 1/2000) și solicitat în termenele și conform procedurii prevăzute în acele legii.

Din probele administrate nu rezultă că recurenta a formulat vreo cerere în temeiul legilor menționate. Drept urmare răspunsul trimis în scris recurentei de către Prefectura județului Bistrița–Năsăud este concordant cu prevederile legale aplicabile și menționate mai sus. Astfel fiind rezultă că motivul de casare invocate nu poate fi primit „hotărârea atacată cu recurs nu este lipsită de temei legal și nu a fost dată în încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Față de cele ce preced, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta O.I. (fostă S.E.) împotriva deciziei nr. 164 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7 aprilie 2005