ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4137/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 166 din 5

mai 2003, Tribunalul Brăila a admis sesizarea Biroului de Executări Penale din

cadrul Tribunalului Brăila și, în consecință;

În baza art. 86

4

C. pen.

și art. 447 C. proc. pen., a dispus revocarea suspendării executării pedepsei

sub supraveghere în ce privește pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare,

aplicată inculpatei A.S., prin sentința penală nr. 91/2002 a Tribunalului

Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 325/A/2002 a Curții de Apel Galați

și a dispus ca această pedeapsă să fie executată prin privare de libertate,

într-un loc de detenție.

A interzis inculpatei exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C.

pen.

A dispus emiterea mandatului de

executare, pentru pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 91 din 7

martie 2001, pronunțată de Tribunalul Brăila, definitivă prin decizia penală

nr. 325/ A din 21 iunie 2002 a Curții de Apel Galați, inculpata I.S., a fost

condamnată la 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 257 C. pen., stabilindu-se ca modalitate de executare

suspendarea sub supraveghere conform art. 86

1

C. pen., pe durata

unui termen de încercare de 5 ani.

Având în vedere reședința inculpatei

A.S., măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86

3

C. pen., au

fost delegate către I.P.J. Brăila – Postul de Poliție Roșiori.

Prin adresele nr. 204016 din 11

februarie 2003 și 240019 din 20 februarie 2003, Postul de Poliție Roșiori

județul Brăila, a comunicat că inculpata A.S. nu s-a prezentat, și că a părăsit

reședința fără a încunoștința organele de poliție, astfel încât noua sa adresă

nu este cunoscută.

În aceste condiții, prin sesizarea

Biroului de Executări Penale din cadrul Tribunalului Brăila, s-a solicitat

revocarea suspendării sub supraveghere în ce privește pedeapsa de 2 ani și 6

luni închisoare, această pedeapsă s-a dispus a fi executată de inculpată prin

privare de libertate.

Nici în fața instanței, inculpata nu

s-a prezentat, deși a fost citată la toate adresele cunoscute din dosarul de

fond, cât și la ușa primăriei.

Așa fiind, instanța, având în vedere

cele de mai sus și văzând și dispozițiile art. 86

4

C. pen. și art.

447 C. proc. pen., a admis sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul

Tribunalului Brăila, și a dispus în sensul mai sus arătat.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel condamnata, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de apel,

condamnata a arătat că neprezentarea la organul însărcinat pentru a o

supraveghea (Poliția comunei Roșiori, județul Brăila) nu-i este imputabilă,

deoarece în cursul anului 2003 și-a schimbat domiciliul în municipiul Brăila,

localitate în care a găsit un loc de muncă.

Apelul condamnatei a fost respins,

ca tardiv, prin decizia penală nr. 537 din 24 septembrie 2003 a Curții de Apel

Galați.

Instanța de control judiciar a

constatat că sentința i-a fost comunicată condamnatei la data de 8 mai 2003,

astfel încât, apelul declarat de aceasta la data de 5 iunie 2003 este tardiv.

Împotriva deciziei penale

sus-menționate condamnata A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru

netemeinicie, în sensul că nu a ținut seama de situația sa personală, datorită

căreia citarea sa la instanța de fond s-a făcut la adrese la care nu mai locuia

și drept urmare, nu i s-a admis cererea de repunere în termenul de apel.

Prin decizia penală nr. 966 din 18

februarie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat

de condamnata A.S. împotriva deciziei penale nr. 537 din 24 septembrie 2003 a

Curții de Apel Galați.

A casat hotărârea atacată și a

trimis cauza spre rejudecarea apelului la Curtea de Apel Galați.

A dispus punerea de îndată în

libertate a condamnatei A.S. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei

închisorii nr. 305 din 20 mai 2003, emis de Tribunalul Brăila, în baza

sentinței penale nr. 166 din 5 mai 2003 a Tribunalului Brăila, dacă nu este

arestată în altă cauză.

În judecarea apelului, cauza a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 516/R/2004.

Pentru dovedirea motivelor de apel

invocate, condamnata a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri.

Prin decizia penală nr. 289/ A din

18 mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală, s-a admis

apelul peste termen declarat de condamnata A.S., împotriva sentinței penale nr.

166/5 mai 2003, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 1444/2003.

S-a desființat sentința penală nr.

166 din 5 mai 2003 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:

S-a admis sesizarea Biroului de

Executări Penale din cadrul Tribunalului Brăila.

În baza art. 86

4

alin.

(2) teza II C. pen., s-a dispus majorarea de la 5 (cinci) ani la 6 (șase) ani a

termenului de încercare stabilit, conform art. 86

2

C. pen., prin

sentința penală nr. 91 din 7 martie 2002 a Tribunalului Brăila, definitivă prin

decizia penală nr. 325/ A din 21 iunie 2002 a Curții de Apel Galați.

Pentru a pronunța această decizie,

instanța de apel a reținut că potrivit art. 86

4

alin. (2) C. pen.,

dacă cel condamnat nu îndeplinește măsurile de supraveghere prevăzute de lege

ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta poate să revoce suspendarea

executării pedepsei, dispunând executarea în întregime a pedepsei, sau să

prelungească termenul de încercare cu cel mult 3 ani.

În speță, condamnata A.S. a încălcat

măsurile de supraveghere, prevăzute de art. 86

3

C. pen., stabilite

prin sentința penală nr. 91 din 7 martie 2002 a Tribunalului Brăila, definitivă

prin decizia penală nr. 325/ A din 21 iunie 2002 a Curții de Apel Galați, în

sensul că nu s-a prezentat, la datele fixate, la organul de supraveghere

stabilit de instanță (respectiv la Poliția comunei Roșiori, județul Brăila) și

nu a anunțat schimbarea reședinței.

Având însă în vedere împrejurările

concrete în care condamnata a încălcat măsurile de supraveghere, aceasta

schimbându-și după divorț reședința, deoarece a găsit un loc de muncă în

municipiul Brăila, curtea și-a format convingerea că nu se impune revocarea

suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, ci este mai adecvată

sancțiunea prevăzută de art. 86

4

alin. (2) teza II C. pen., constând

în prelungirea termenului de încercare.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, a declarat recurs condamnata, criticând-o pentru nelegalitate,

solicitând respingerea sesizării privind revocarea suspendării executării

pedepsei sub supraveghere.

Examinând recursul condamnatei,

astfel cum a fost motivat, Curtea constată că acesta este nefondat.

Prin decizia criticată, față de

condamnată s-a dispus majorarea de la 5 la 6 ani a termenului de încercare

stabilit conform art. 86

2

C. proc. pen., iar nu revocarea

suspendării executării pedepsei sub supraveghere, aceasta fiind soluția

adoptată de instanța de fond și care a fost desființată în apel. Așadar, sub

acest prim aspect, recursul este nefondat, recurenta fiind probabil în eroare

cu privire la soluția dispusă în ceea ce o privește.

Pe de altă parte, examinând soluția

de majorare a termenului de încercare, dispusă de instanța de apel prin decizia

atacată, Curtea constată că aceasta este corectă, condamnata fiind culpabilă de

neprezentare la Postul de poliție Roșiori, județul Brăila, pentru punerea în

executare a dispozițiilor art. 86

3

C. proc. pen., precum și de

necomunicarea schimbării domiciliului în raza altei localități.

Pentru aceste considerente, văzând

și prevederile art. 385

1

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va

respinge recursul ca nefondat, iar în conformitate cu dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnata A.S. împotriva deciziei penale nr. 289/ A din 18 mai

2004 a Curții de Apel Galați.

Obligă pe recurentă la plata sumei

de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 august 2004.