ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3821/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 26 septembrie 2003, reclamantul S.N. a solicitat ca în contradictoriu cu S.A. Curtea de Argeș și A. Pitești să se dispună anularea hotărârii adunării generale extraordinare din 27 august 2003, prin care s-a cerut președintelui A. Pitești să convoace o altă adunare generală precum și a hotărârii A.G.E.A. din 3 septembrie 2003, în baza căreia s-a dispus retragerea mandatului său de președinte, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul arată că a fost desemnat prin hotărârea adunării generale a membrilor S.A. Curtea de Argeș, președinte, calitate în care a încheiat un contract de administrare și gestionare pe o perioadă de 5 ani.

La data de 6 aprilie 2001, adunarea generală extraordinară a societății a dispus înlăturarea din funcția de președinte, iar la data de 2 mai 2005 excluderea din rândul membrilor. Prin deciziile nr. 584/R/C/C din 7 mai 2003 și 313/R/C din 10 martie 2003, au fost anulate cele două hotărâri. La data de 27 august 2003, în cadrul hotărârii generale a S.A. Curtea de Argeș, s-a luat hotărârea de a cere intervenția A. Argeș și a se convoca o nouă adunare generală la data de 3 septembrie 2003, când s-a retras mandatul de președinte al reclamantului ce i-a fost acordat, conform contractului 2633 din 21 aprilie 2004. Reclamantul arată că hotărârea din 3 septembrie 2003 este nelegală, deoarece convocarea a fost făcută de președintele A. Argeș, care nu are competența de a dispune o astfel de măsură, membrii societății nu au fost înștiințați în scris.

Tribunalul Argeș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 101 din 20 ianuarie 2004, a respins acțiunea reclamantului, obligându-l la 3.000.000 lei cheltuieli de judecată pârâtei S.A., reținând că din procesul verbal al adunării generale din data de 3 septembrie 2003, rezultă că s-a hotărât prin vot liber ca funcția de președinte să fie deținută de S.T., în timp ce S.N. nu a acumulat nici un vot și deci voința membrilor societății nu poate fi conturată de către instanță. Împotriva sentinței instanței de fond reclamantul a declarat apel criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei arătând că instanța nu a ținut seama de imposibilitatea de a-și exprima votul în A.G.E.A.

din 27 august 2003, întrucât a fost împiedicat să participe la adunare așa cum rezultă din procesul verbal întocmit de lucrătorii poliției locale; greșit s-a apreciat ca legală convocarea A.G.E.A. din 3 septembrie 2003, dispusă de președintele A. fără a se face dovada situației excepționale; în statut nu se prevede posibilitatea constituirii unei comisii de propuneri privind condițiile la funcția de președinte, așa încât măsura luată este nelegală, voința membrilor participanți nu a fost exprimată statutar, așa încât nu poate fi impusă; greșit s-a apreciat ca fiind incidente regulile mandatului în privința contractului de administrare perfectat de reclamant din moment ce în statut s-au prevăzut la art. 23.2 condițiile în care poate proceda la rezilierea lui, hotărârea este în contradicție cu decizia instanțelor judecătorești.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 116/ A-C pronunțată la 5 aprilie 2004, a respins ca nefondat apelul reclamantului, obligându-l la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimați. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut în esență că în apel nu au fost invocate motive de nelegalitate ale A.G.E.A. din 3 septembrie 2003, în condițiile art. 13.3 din Statut și cum voința socială are caracter deliberativ, soluția criticată se dovedește a fi legală și temeinică. Cu petiția înregistrată la data de 28 aprilie 2004, reclamantul a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de apel, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Prin motivele de recurs invocate, recurentul arată că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii susținând că: - instanța de fond și instanța de apel greșit au reținut că raportul juridic dintre recurentul, reclamant și intimata, pârâtă S.A. Curtea de Argeș, este un raport supus regulilor mandatului comercial și dispozițiile art. 1532 C. civ. și deci revocarea unui asemenea mandat putea interveni oricând fără a fi nevoie să se stabilească o culpă a mandatarului; - hotărârea a nesocotit clauzele convenției încheiate între S.A. și recurent, contractul de administrare și gestionare a patrimoniului a fost încheiat pe 5 ani. - hotărârea a nesocotit și dispozițiile statutare ale art. 23.2, în care s-au prevăzut cazuri exprese când poate fi reziliat contractul de administrare, gestionare a patrimoniului.

Astfel, potrivit acestui text, arată recurentul, președintele poate fi revocat din funcție pentru „încălcarea gravă a prevederilor legislației țării sau a reglementărilor cooperației meșteșugărești, incompetență în gestionarea patrimoniului sau în conducerea organizației, administrarea și gestionarea necorespunzătoare a patrimoniului încredințat, lipsă de loialitate sau abuz de încredere în funcția încredințată, fenomene de corupție, retragerea brevetului de administrare, precum și în cazul reducerii în cursul unui trimestru a patrimoniului organizației cu peste 10% sau reducerea locurilor de muncă aprobate de adunarea generală anuală, cu excepția cazurilor determinate de motive economice, tehnologice sau de forță majoră”.

În contextul acestui motiv, recurentul arată că numirea de către adunarea generală a unui alt președinte, fără ca în sarcina sa să se stabilească o încălcare a uneia s-au mai multor cerințe impuse de statutul societății, este o măsură nelegală și deci hotărârea adunării generale, trebuia să fie anulată de instanța de judecată. - hotărârea adunării generale din 3 septembrie 2003 este nelegală, pentru că vorbește despre înființarea unei comisii care să propună candidaturi pentru funcția de președinte, iar o astfel de măsură nu este prevăzută de statutul de societate. - hotărârea din 27 august 2003 este nelegală, pentru că nu a rezolvat cererea recurentului privitoare la respectarea celor două decizii ale Curții de Apel Pitești: nr. 313/R-C din 10 martie 2003, prin care s-a decis că niciodată nu a pierdut calitatea de membru cooperator și decizia nr. 584/R-C din 7 mai 2003 prin care s-a stabilit că este în continuare președintele S.A.

Curtea de Argeș; - la adunarea generală din 27 august 2003 a fost împiedicat să participe și hotărârea adoptată în această adunare trebuia să cuprindă răspunsul la solicitarea de a fi respectate cele două decizii ale Curții de Apel Pitești, iar adunarea nu a soluționat cererea, ceea ce demonstrează o încălcare a drepturilor sale, față de care Statutul societății prevede sancțiunea nulității hotărârii. Adunarea generală din 3 septembrie 2003 nu a fost legal convocată, deci este lovită de nulitate indiferent de cuprinsul hotărârii. Pentru motivele invocate recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și pe fond anularea celor două hotărâri ale adunării generale. Recursul declarat de reclamant nu este fondat.

Analizând motivele de recurs invocate, în raport de actele și lucrările aflate la dosar, se apreciază că aceste motive nu sunt întemeiate. Astfel, motivele privind greșita interpretare a raportului juridic existent între recurent și intimată nu pot fi primite, instanța de apel ca de altfel și instanța de fond, bine au reținut că mandatul încetează, în condițiile art. 1552 C. civ. și prin revocare, caz în care nu este necesar să fie imputate fapte de natura celor arătate expres în Regulamentul de Ordine Interioară, la art. 47, deci calitatea de administrator având un caracter „intuitu personae” revocarea poate interveni oricând și independent de vreo culpă contractuală a administratorului. Critica de nelegalitate a adunării generale de la 3 septembrie 2003, nu este întemeiată, deoarece constituirea unei comisii care să propună candidaturi pentru funcția de președinte, nu încalcă nici o normă imperativă reglementată de lege.

Din procesul verbal al acestei adunări generale rezultă că s-a hotărât prin vot liber ca funcția de președinte să fie deținută de d-l S.T., în timp ce recurentul nu a acumulat nici un vot, deci voința membrilor societății a fost de schimbare din funcție a reclamantului, iar această voință nu poate fi cenzurată de instanțele de judecată. Susținerea nelegalității hotărârii din 27 august 2003, nu are temei întrucât la această adunare s-a luat hotărârea de a cere intervenția A. Argeș (asociația teritorială la care pârâta era afiliată) și a se convoca o nouă adunare generală la 3 septembrie 2003, convocare ce intra în competența președintelui asociației teritoriale, în baza art. 13.3 din Statut. În consecință, având în vedere că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală, recursul declarat de reclamant va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul S.N., împotriva deciziei nr. 116/ A-C din 5 aprilie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2004.