ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2643/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 18 august 2003, reclamantul N.V. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei - Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, solicitând anularea certificatului nr. 1433 din 9 iunie 2003 și a deciziei nr. 3058 din 16 iulie 2003, prin care s-a constatat că nu se încadrează în criteriile medicale aprobate, ca persoană cu handicap care necesită protecție specială. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pentru aceeași afecțiune de care suferă - hemiplegie dreaptă spastică, a avut statutul de persoană cu handicap grav, în perioada 1999 - 2001, astfel încât nu se justifică concluzia din actele emise în anul 2003, în sensul că prezintă complicațiile unei boli, și nu un handicap.

Prin sentința civilă nr. 144 din 28 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit criteriilor medicale aprobate prin Ordinul nr. 726/2002, în cadrul afecțiunilor neurologice, pot beneficia de încadrarea într-o categorie de persoană cu handicap, numai cei care au avut un accident vascular cerebral cu deficit motor, anterior calității de asigurat în sistemul asigurărilor de stat, dar nu mai târziu de vârsta standard de pensionare. Or, întrucât reclamantul era deja pensionar, la data producerii accidentului vascular cerebral, în anul 1999, nu se încadrează în prevederile ordinului, pentru a putea beneficia și pe viitor, de statutul de persoană cu handicap care necesită protecție socială.

Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul N.V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamantul a arătat că suferă de o boală gravă, pentru care a și fost încadrat până în 2003, în prevederile O.U.G. nr. 102/1999, astfel încât în mod greșit s-a apreciat că în raport cu dispozițiile cuprinse în noile criterii medicale, nu mai are dreptul de a beneficia de protecție specială. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, Curtea reține că instanța de fond a făcut o aplicare corectă a prevederilor Ordinului nr. 726 din 1 octombrie 2002 privind criteriile medico-sociale pentru încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, în vigoare la data emiterii actelor a căror anulare s-a cerut.

În anexa ordinului se prevede la Cap. II - afecțiuni neurologice, că se vor emite certificatele de încadrare într-o categorie de persoană cu handicap, numai pentru accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor, apărute anterior calității de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de stat, dar nu mai târziu de vârsta standard de pensionare. Având în vedere vârsta reclamantului, în prezent 80 de ani și data ivirii handicapului, în mod corect s-a respins acțiunea. Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul N.V. împotriva sentinței civile nr. 144 din 28 ianuarie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2005.