ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2643/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 18 august 2003, reclamantul N.V. a chemat în judecată Ministerul

Muncii, Solidarității Sociale și Familiei - Autoritatea Națională pentru

Persoanele cu Handicap, solicitând anularea certificatului nr. 1433 din 9 iunie

2003 și a deciziei nr. 3058 din 16 iulie 2003, prin care s-a constatat că nu se

încadrează în criteriile medicale aprobate, ca persoană cu handicap care

necesită protecție specială.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că pentru aceeași afecțiune de care suferă - hemiplegie

dreaptă spastică, a avut statutul de persoană cu handicap grav, în perioada

1999 - 2001, astfel încât nu se justifică concluzia din actele emise în anul

2003, în sensul că prezintă complicațiile unei boli, și nu un handicap.

Prin sentința civilă nr. 144

din 28 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că potrivit criteriilor medicale aprobate prin Ordinul

nr. 726/2002, în cadrul afecțiunilor neurologice, pot beneficia de încadrarea

într-o categorie de persoană cu handicap, numai cei care au avut un accident

vascular cerebral cu deficit motor, anterior calității de asigurat în sistemul

asigurărilor de stat, dar nu mai târziu de vârsta standard de pensionare.

Or, întrucât reclamantul era

deja pensionar, la data producerii accidentului vascular cerebral, în anul

1999, nu se încadrează în prevederile ordinului, pentru a putea beneficia și pe

viitor, de statutul de persoană cu handicap care necesită protecție socială.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, reclamantul N.V., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, reclamantul a arătat

că suferă de o boală gravă, pentru care a și fost încadrat până în 2003, în

prevederile O.U.G. nr. 102/1999, astfel încât în mod greșit s-a apreciat că în

raport cu dispozițiile cuprinse în noile criterii medicale, nu mai are dreptul

de a beneficia de protecție specială.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304

și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat,

urmând a fi respins ca atare.

Astfel, Curtea reține că

instanța de fond a făcut o aplicare corectă a prevederilor Ordinului nr. 726

din 1 octombrie 2002 privind criteriile medico-sociale pentru încadrarea într-o

categorie de persoane cu handicap, în vigoare la data emiterii actelor a căror

anulare s-a cerut.

În anexa ordinului se

prevede la Cap. II - afecțiuni neurologice, că se vor emite certificatele de

încadrare într-o categorie de persoană cu handicap, numai pentru accidentele

vasculare cerebrale cu deficit motor, apărute anterior calității de asigurat în

sistemul asigurărilor sociale de stat, dar nu mai târziu de vârsta standard de

pensionare.

Având în vedere vârsta

reclamantului, în prezent 80 de ani și data ivirii handicapului, în mod corect

s-a respins acțiunea.

Pentru considerentele expuse

mai sus, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul N.V. împotriva sentinței civile nr. 144 din 28 ianuarie 2004, a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 aprilie 2005.