ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1472/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 35 din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău, secția penală, conform art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta S.V., împotriva rezoluției nr. 105/ P din 6 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că petenta S.V. a formulat plângere împotriva judecătorului P.V. și grefierului C.I. susținând că au întocmit și au semnat în fals un interogatoriu pe care l-au substituit celui luat petentei în ședința de judecată din data de 22 octombrie 2003, în dosarul nr. 7580/2003 al Judecătoriei Bacău.

Prin rezoluția din 6 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, dată în dosarul nr. 105/P/2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289 și art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., întrucât faptele sesizate nu există. Împotriva acestei rezoluții, petenta a formulat plângere, care a fost respinsă prin rezoluția nr. 733/II/2/2004 din 31 august 2004 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău cu motivarea că s-a stabilit în mod corect că nu sunt elemente care să determine începerea urmăririi penale împotriva judecătorului și a grefierului. În termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc.

pen., petenta S.V. a formulat plângere care a fost înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr. 4988/2004. Prima instanță a respins plângerea ca nefondată, cu motivarea că din declarația apărătorului petentei, avocat Ș.C., rezultă că interogatoriul prezentat în ședința de judecată din data de 22 octombrie 2003, era dactilografiat, iar președintele completului de judecată, judecător P.V., a consemnat în scris și a citit în ședință publică răspunsurile reclamantei, aceasta semnând interogatoriul fără obiecțiuni. În dosarul civil nr. 7520/2003, motivează instanța, a fost respins capătul de cerere al reclamantei prin care a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 454 din 13 februarie 2002 în contradictoriu cu pârâții G.V.

și G.D., aceasta a formulat apel, dar nici unul din motivele invocate nu vizează autenticitatea interogatoriului sau realitatea semnăturii acestuia. Totodată, în urma verificării dosarului civil sus-menționat, s-a constatat că actele au o numerotare cronologică, fără a exista vreun dubiu privind substituirea ulterioară a actului. Față de aceste considerente, Curtea de Apel Bacău a respins plângerea formulată de petentă ca nefondată. Petenta a declarat recurs împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia și admiterea plângerii în sensul trimiterii cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de judecător P.V. și grefier C.I. de la Judecătoria Bacău. Interogatoriul care i s-a luat în dosarul nr. 7580/2003 al acestei instanțe, la termenul din 22 octombrie 2003, la cererea pârâților G.V.

și G.D. a fost falsificat, susține petenta, conținutul acestuia fiind schimbat față de interogatoriul luat în ședința publică care a fost înlocuit în dosar, iar semnătura nu îi aparține. Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de criticile formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat. Instanța de fond a stabilit în mod judicios și temeinic motivat că plângerea formulată de petentă, în condițiile art. 278 1 C. proc. pen., nu este fondată și a respins-o ca atare. Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Bacău sub nr. 7580 din 20 iunie 2003, S.V. a chemat în judecată în calitate de pârâți pe G.V. și G.D.

solicitând ca instanța să constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat la notarul public sub nr. 454 din 13 februarie 2003 privind apartamentul său situat în Bacău, motivând că pârâții nu au plătit prețul consemnat în contract și au profitat de starea ei psihică determinată de decesul mamei sale. La termenul din 22 octombrie 2003, la cererea pârâților, instanța a luat un interogatoriu petentei, răspunsurile fiind consemnate de judecător P.V. pe aceeași filă pe care erau trecute întrebările. Interogatoriul a fost semnat de magistrat, în calitate de președinte al completului de judecată, de reclamantă, de avocat A.E. pentru pârâții care au lipsit la termenul respectiv și de grefierul de ședință C.I.

Susținerile petentei S.V., în sensul că semnătura de pe interogatoriu nu-i aparține, iar răspunsurile consemnate nu sunt cele date de ea, sunt neîntemeiate. În momentul în care i s-a luat interogatoriul, petenta a fost asistată de avocat Ș.C. care nu a formulat obiecțiuni, întrebările au fost citite cu glas tare de președintele completului, iar răspunsurile au fost consemnate întocmai, fără a se solicita rectificarea vreuneia. Ulterior, interogatoriul și încheierea de ședință din 22 octombrie 2003 au fost cusute și numerotate după care dosarul a fost predat la arhiva judecătoriei. Actele au o numerotare cursivă, fără a exista vreun dubiu privind substituirea interogatoriului. Prin sentința civilă nr. 582 din 4 februarie 2004, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 7580/2003 a fost respins, ca nefondat capătul de cerere prin care petenta a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare privind apartamentul în litigiu.

Netemeinicia susținerilor petentei, în sensul că interogatoriul a fost falsificat, rezultă și din împrejurarea că avocatul acesteia, Ș.C., a precizat că S.V. l-a semnat fără obiecțiuni. De altfel, petenta nu a invocat în motivele de apel și recurs nici unul din aspectele privind autenticitatea interogatoriului și nu a contestat conținutul sau semnătura de pe acesta. Dosarul se afla în recurs, iar instanța de control judiciar va verifica temeinica și legalitatea soluției pronunțate, în raport de toate probele administrate în cauză. În consecință, pentru aceste considerente, urmează ca recursul declarat de petentă împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Bacău să fie respins ca nefondat, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara S.V. împotriva sentinței penale nr. 35 din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău. Obligă recurenta petiționară la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei. Pronunțată în ședință publică, azi 28 februarie 2005.