ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1472/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 35

din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău, secția penală, conform art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea

formulată de petenta S.V., împotriva rezoluției nr. 105/ P din 6 august 2004 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că petenta S.V. a formulat plângere

împotriva judecătorului P.V. și grefierului C.I. susținând că au întocmit și au

semnat în fals un interogatoriu pe care l-au substituit celui luat petentei în

ședința de judecată din data de 22 octombrie 2003, în dosarul nr. 7580/2003 al

Judecătoriei Bacău.

Prin rezoluția din 6 august

2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, dată în dosarul nr.

105/P/2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați, sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289 și art. 246 C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., întrucât faptele sesizate nu există.

Împotriva acestei rezoluții,

petenta a formulat plângere, care a fost respinsă prin rezoluția nr.

733/II/2/2004 din 31 august 2004 a procurorului general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Bacău cu motivarea că s-a stabilit în mod corect că nu

sunt elemente care să determine începerea urmăririi penale împotriva

judecătorului și a grefierului.

În termen legal, în

conformitate cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., petenta S.V. a

formulat plângere care a fost înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr.

4988/2004.

Prima instanță a respins

plângerea ca nefondată, cu motivarea că din declarația apărătorului petentei,

avocat Ș.C., rezultă că interogatoriul prezentat în ședința de judecată din

data de 22 octombrie 2003, era dactilografiat, iar președintele completului de

judecată, judecător P.V., a consemnat în scris și a citit în ședință publică

răspunsurile reclamantei, aceasta semnând interogatoriul fără obiecțiuni.

În dosarul civil nr.

7520/2003, motivează instanța, a fost respins capătul de cerere al reclamantei

prin care a solicitat să se constate nulitatea contractului de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 454 din 13 februarie 2002 în

contradictoriu cu pârâții G.V. și G.D., aceasta a formulat apel, dar nici unul

din motivele invocate nu vizează autenticitatea interogatoriului sau realitatea

semnăturii acestuia.

Totodată, în urma

verificării dosarului civil sus-menționat, s-a constatat că actele au o

numerotare cronologică, fără a exista vreun dubiu privind substituirea

ulterioară a actului.

Față de aceste considerente,

Curtea de Apel Bacău a respins plângerea formulată de petentă ca nefondată.

Petenta a declarat recurs

împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia și admiterea plângerii în

sensul trimiterii cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față

de judecător P.V. și grefier C.I. de la Judecătoria Bacău. Interogatoriul care

i s-a luat în dosarul nr. 7580/2003 al acestei instanțe, la termenul din 22

octombrie 2003, la cererea pârâților G.V. și G.D. a fost falsificat, susține

petenta, conținutul acestuia fiind schimbat față de interogatoriul luat în

ședința publică care a fost înlocuit în dosar, iar semnătura nu îi aparține.

Verificând hotărârea atacată

pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de criticile

formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este

nefondat.

Instanța de fond a stabilit

în mod judicios și temeinic motivat că plângerea formulată de petentă, în

condițiile art. 278

1

C. proc. pen., nu este fondată și a respins-o

ca atare.

Prin acțiunea înregistrată

la Judecătoria Bacău sub nr. 7580 din 20 iunie 2003, S.V. a chemat în judecată

în calitate de pârâți pe G.V. și G.D. solicitând ca instanța să constate

nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat la notarul public sub

nr. 454 din 13 februarie 2003 privind apartamentul său situat în Bacău,

motivând că pârâții nu au plătit prețul consemnat în contract și au profitat de

starea ei psihică determinată de decesul mamei sale.

La termenul din 22 octombrie

2003, la cererea pârâților, instanța a luat un interogatoriu petentei, răspunsurile

fiind consemnate de judecător P.V. pe aceeași filă pe care erau trecute

întrebările. Interogatoriul a fost semnat de magistrat, în calitate de

președinte al completului de judecată, de reclamantă, de avocat A.E. pentru

pârâții care au lipsit la termenul respectiv și de grefierul de ședință C.I.

Susținerile petentei S.V.,

în sensul că semnătura de pe interogatoriu nu-i aparține, iar răspunsurile

consemnate nu sunt cele date de ea, sunt neîntemeiate.

În momentul în care i s-a

luat interogatoriul, petenta a fost asistată de avocat Ș.C. care nu a formulat

obiecțiuni, întrebările au fost citite cu glas tare de președintele

completului, iar răspunsurile au fost consemnate întocmai, fără a se solicita

rectificarea vreuneia.

Ulterior, interogatoriul și încheierea

de ședință din 22 octombrie 2003 au fost cusute și numerotate după care dosarul

a fost predat la arhiva judecătoriei. Actele au o numerotare cursivă, fără a

exista vreun dubiu privind substituirea interogatoriului.

Prin sentința civilă nr. 582

din 4 februarie 2004, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 7580/2003

a fost respins, ca nefondat capătul de cerere prin care petenta a solicitat să

se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare privind

apartamentul în litigiu.

Netemeinicia susținerilor

petentei, în sensul că interogatoriul a fost falsificat, rezultă și din

împrejurarea că avocatul acesteia, Ș.C., a precizat că S.V. l-a semnat fără

obiecțiuni.

De altfel, petenta nu a

invocat în motivele de apel și recurs nici unul din aspectele privind

autenticitatea interogatoriului și nu a contestat conținutul sau semnătura de

pe acesta. Dosarul se afla în recurs, iar instanța de control judiciar va

verifica temeinica și legalitatea soluției pronunțate, în raport de toate probele

administrate în cauză.

În consecință, pentru aceste

considerente, urmează ca recursul declarat de petentă împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de Apel Bacău să fie respins ca nefondat, în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de petiționara

S.V. împotriva sentinței penale nr. 35 din 28 octombrie 2004

a Curții de Apel Bacău.

Obligă recurenta petiționară

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.

Pronunțată în ședință

publică, azi 28 februarie 2005.