ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 687/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 28 iunie 2004, condamnatul Z.O. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală, invocând dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. În susținerea cererii, condamnatul a invocat starea precară a sănătății mamei acestuia. În cauză a fost efectuată o anchetă socială la domiciliul familiei acestuia. Prin sentința nr. 1165 din 21 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea ca neîntemeiată, cu motivarea că, concluziile anchetei sociale nu confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 453 lit. c) C. proc.

pen., din referatul depus la dosar nerezultând existența vreunei împrejurări speciale, cu consecințe grave pentru acesta, în cazul continuării executării pedepsei. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 862/ A din 15 noiembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii instanței de executare, apreciind că prima instanță a reținut judicios, în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, că nu sunt îndeplinite condițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen. Astfel, din referatul de anchetă socială rezultă că mama inculpatului este bolnavă de diabet, dar că aceasta nu dorește ca fiul său să fie eliberat, întrucât este posibil ca anturajul acestuia să îl determine să reia consumul de droguri.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, condamnatul Z.O. a declarat recurs, fără a invoca nici un caz de casare sau a formula critici susceptibile a fi încadrare într-unul dintre acestea, prevăzute în art. 385 9 C. proc. pen. Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Instanțele au stabilit corect cu privire la neîndeplinirea condițiilor art. 455 cu referire la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Starea mamei condamnatului, invocată ca motiv al cererii de întrerupere a executării pedepsei închisorii și constatată prin ancheta socială, are caracter de anterioritate în raport cu aplicarea pedepsei.

Totodată, acesteia îi lipsește aptitudinea de a justifica admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, chiar și în lipsa manifestării de voință a mamei condamnatului, în sensul respingerii cererii, deoarece nu se încadrează în ipoteza prevăzută de textul menționat și anume că „din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei să aibă consecințe grave pentru condamnat sau familia sa”. În consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul Z.O. împotriva deciziei penale nr. 862/ A din 15 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 ianuarie 2005.