ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 687/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

La data de 28 iunie 2004, condamnatul

Z.O. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 5 ani și 6 luni

închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală, invocând dispozițiile art.

455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

În susținerea cererii,

condamnatul a invocat starea precară a sănătății mamei acestuia.

În cauză a fost efectuată o

anchetă socială la domiciliul familiei acestuia.

Prin sentința nr. 1165 din

21 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins

cererea ca neîntemeiată, cu motivarea că, concluziile anchetei sociale nu

confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 453 lit. c) C. proc. pen.,

din referatul depus la dosar nerezultând existența vreunei împrejurări

speciale, cu consecințe grave pentru acesta, în cazul continuării executării

pedepsei.

Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, prin decizia nr. 862/ A din 15 noiembrie 2004, a respins,

ca nefondat, apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii instanței de

executare, apreciind că prima instanță a reținut judicios, în concordanță cu

probatoriul administrat în cauză, că nu sunt îndeplinite condițiile art. 453

lit. c) C. proc. pen. Astfel, din referatul de anchetă socială rezultă că mama

inculpatului este bolnavă de diabet, dar că aceasta nu dorește ca fiul său să

fie eliberat, întrucât este posibil ca anturajul acestuia să îl determine să

reia consumul de droguri.

Împotriva acestei din urmă

hotărâri, condamnatul Z.O. a declarat recurs, fără a invoca nici un caz de

casare sau a formula critici susceptibile a fi încadrare într-unul dintre

acestea, prevăzute în art. 385

9

C. proc. pen.

Recursul este nefondat,

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Instanțele au stabilit

corect cu privire la neîndeplinirea condițiilor art. 455 cu referire la art.

453 lit. c) C. proc. pen.

Starea mamei condamnatului,

invocată ca motiv al cererii de întrerupere a executării pedepsei închisorii și

constatată prin ancheta socială, are caracter de anterioritate în raport cu

aplicarea pedepsei. Totodată, acesteia îi lipsește aptitudinea de a justifica

admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, chiar și în lipsa

manifestării de voință a mamei condamnatului, în sensul respingerii cererii,

deoarece nu se încadrează în ipoteza prevăzută de textul menționat și anume că

„din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei să aibă consecințe

grave pentru condamnat sau familia sa”.

În consecință, pentru

considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Totodată, în baza art. 192

alin. (2) din același cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de condamnatul Z.O. împotriva deciziei penale nr.

862/ A din 15 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurentul

condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 28 ianuarie 2005.