ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.12.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8916/2004

HOTĂRÂRE
13.12.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8916/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ, înregistrată la Tribunalul Timiș, secția comercială și de contencios administrativ, cu nr. 6786/CA/2003, reclamantul M.V. a solicitat în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Timiș, anularea hotărârii nr. 5649

din 19 februarie 2003 și a adresei nr. 6738 din 13 mai 2003, emise de pârâtă și

obligarea acesteia, de a emite o nouă hotărâre, prin care să îi acorde

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Prin sentința civilă nr. 369/CA din

2 septembrie 2003, această instanță a declinat competența de soluționare a

cauzei, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 7932/CA/2003.

Prin sentința civilă nr. 444/PI din

2 decembrie 2003, instanța sesizată a respins acțiunea, ca inadmisibilă,

reținând că s-a atacat o adresă a pârâtei, iar nu hotărârea comisiei.

Împotriva sentinței, reclamantul a

declarat recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, susținând că s-a

născut în perioada de refugiu a părinților săi, însă Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 189/2000, din cadrul Casei Județene de Pensii Timiș, i-a respins

cererea, prin hotărârea nr. 5649/2003, cu motivarea că nu se încadrează în

prevederile legii.

Împotriva acestei hotărâri,

reclamantul a formulat la comisie, cerere de revizuire, care i-a fost

soluționată nefavorabil, conform adresei nr. 6738/2003.

Prin decizia nr. 785 din 25

februarie 2004, instanța supremă a admis recursul și a casat sentința atacată,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiași instanțe, reținând că greșit a

soluționat Comisia, cererea de revizuire, printr-o adresă, și nu printr-o

hotărâre, astfel că adresa contestată, întrunind elementele unui act

administrativ jurisdicțional, care a produs reclamantului, o vătămare a unui

drept legitim, este supusă controlului, pe calea contenciosului administrativ.

Curtea de Apel Timișoara, secția de

contencios administrativ, rejudecând cauza, în fond după casare, a pronunțat

sentința civilă nr. 327 din 9 iunie 2004, prin care a admis acțiunea

reclamantului, a anulat hotărârea contestată și adresa nr. 6738 din 15 mai 2003

și a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască

reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pe perioada martie

1942 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 februarie 2003.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut din actele cauzei, că reclamantul a probat faptul aflării

sale în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, ceea ce îi

conferă drepturile instituite de această lege.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, criticând pentru nelegalitate,

soluția instanței care a făcut o greșită interpretare atât a probatoriului

cauzei, cât și a dispozițiilor legale incidente și susținând că, în raport cu

dispozițiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 189/2000, acțiunea a fost tardiv

introdusă.

Recursul este nefondat.

Verificându-se actele dosarului, se

constă că sentința atacată este legală, în cauză dovedindu-se faptul că

reclamantul s-a născut la 28 februarie 1942, în localitatea Călata, unde se

refugiaseră, din cauza persecuțiilor etnice, membrii familiei sale (mama și

bunicii acestuia), plecați din comuna Morlaca, aflată sub ocupație hortystă.

Tot astfel și motivul vizând

tardivitatea depunerii acțiunii, este neîntemeiat, având în vedere că acest

aspect a fost soluționat de către prima instanță.

Față de aceste considerente, urmează

a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 327 din 9 iunie 2004,

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 decembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-12-13
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8912/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ, înregistrată cu nr. 1924/CA din 1 martie 2004, la Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios
ÎCCJ 2003-10-14
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2673/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ, sub nr. 5932, reclamantul G.M. a chemat în judecată pârâta Casa
ÎCCJ 2004-09-28
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7223/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 26 septembrie 2003, reclamantul C.A. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând anularea
ÎCCJ 2005-01-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 264/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 decembrie 2003, reclamanta S.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 8530 din 9 decembrie 2003, emisă de Casa Județ
ÎCCJ 2005-04-11
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2375/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 448 din 15 noiembrie 2004, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată
Sursă