ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 264/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 22 decembrie 2003, reclamanta S.M. a solicitat anularea hotărârii nr.

8530 din 9 decembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Timiș și

recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut

statutul de persoană refugiată din motive etnice.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 61/PI

din 3 februarie 2004, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 8530 din

9 decembrie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să recunoască

reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/2000.

Hotărând astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta s-a născut la data de 31 octombrie 1944, în

Brașov, dată la care părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din

localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de refugiată,

îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând casarea

hotărârii și respingerea acțiunii formulate de S.M.

Recurenta a susținut că

hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care

Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la

persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar

intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și

limitativ prin dispozițiile legale sus menționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999.

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana,

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive

etnice, după cum urmează (...) lit. c), a fost strămutată în altă localitate,

decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din

localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție

etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a

apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost

strămutați, are același statut cu aceștia, perioada fiind de la data nașterii

lui, la data retrocedării pământului românesc.

Interpretarea dată de

instanță este legală și nu adaugă la lege.

În consecință, soluția

instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art.

312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Timiș, împotriva sentinței civile nr. 62/PI din 3

februarie 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 ianuarie 2005.