ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1822/2005

Asupra contestației în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin

decizia civilă nr. 2873 din 20 aprilie 2004, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată

de B.A. în nume propriu și M.C., T.M., P.A., T.V., V.V. și F.E. toți prin B.A. împotriva

deciziei civile nr. 4964 din 25 noiembrie 2003 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

S-a

reținut că prin cererea nr. 695 din 2 februarie 2004 adresată Înaltei Curți de

Casație și Justiție, B.A. în nume propriu și în calitate de procurator al fraților

săi T.V., D.V., M.C., T.M., P.A., V.V. și F.E. în contradictoriu cu Prefectura

județului Ilfov, Comisia județeană de aplicarea Legii nr. 18/1991 și Consiliul

Local al comunei 1 Decembrie 1918, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, B.I.

a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească să revizuiască decizia

civilă nr. 4964 din 25 noiembrie 2003 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție .

Curtea

a ridicat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocând

împrejurarea că prin hotărârea a cărei revizuire se cere, a fost respinsă o

contestație în anulare formulată de către revizuienții din cauză ca

inadmisibilă.

În acest sens s-a arătat că în conformitate cu

prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., ipoteza a doua, se poate solicita

revizuirea „unei hotărâri pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă

fondul”. Ori, instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită,

nu a evocat fondul cauzei, ci a respins contestația în anulare ca inadmisibilă,

deci pe excepție, ceea ce a impus respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă.

Prin cererea înregistrată sub nr. 2972 din 5 mai

2004, B.A. în nume propriu și în calitate de procurator al fraților săi T.V., F.E.,

D.V., V.V., M.C., T.M. și P.A. a formulat contestație în anulare împotriva

deciziei civile nr. 2873 din 20 aprilie 2004.

În motivarea contestației se invocă dispozițiile art.

317 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că nu a fost citat pentru ziua când s-a

soluționat cererea de revizuire.

Contestația în anulare este specifică hotărârilor

pronunțate de către instanțele de recurs, nu și revizuirilor. Ea este o cale

extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia părțile pot obține

desființarea unei hotărâri judecătorești în cazurile limitativ prevăzute de

lege, conform art. 317-318 C. proc. civ.

În speță, fiind vorba de o contestație în anulare

împotriva unei hotărâri prin care s-a respins ca inadmisibilă o cerere de

revizuire, contestatorul nu poate avea un interes juridic de a obține, prin

admiterea contestației în anulare, desființarea hotărârii respective, deoarece

o rejudecare a cererii, respinsă ca inadmisibilă, nu este legal posibilă.

Distinct de cele arătate, nu pot forma obiect al

contestației nici hotărârile pronunțate în revizuire și nici într-o altă

contestație în anulare, considerente pentru care urmează a fi respinsă

contestația în anulare de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondat contestația în anulare formulată de contestatori împotriva deciziei

nr. 2873 din 20 aprilie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2005.