ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1822/2005

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 2873 din 20 aprilie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de B.A. în nume propriu și M.C., T.M., P.A., T.V., V.V. și F.E. toți prin B.A. împotriva deciziei civile nr. 4964 din 25 noiembrie 2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. S-a reținut că prin cererea nr. 695 din 2 februarie 2004 adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, B.A. în nume propriu și în calitate de procurator al fraților săi T.V., D.V., M.C., T.M., P.A., V.V. și F.E. în contradictoriu cu Prefectura județului Ilfov, Comisia județeană de aplicarea Legii nr. 18/1991 și Consiliul Local al comunei 1 Decembrie 1918, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, B.I.

a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească să revizuiască decizia civilă nr. 4964 din 25 noiembrie 2003 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție . Curtea a ridicat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocând împrejurarea că prin hotărârea a cărei revizuire se cere, a fost respinsă o contestație în anulare formulată de către revizuienții din cauză ca inadmisibilă. În acest sens s-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., ipoteza a doua, se poate solicita revizuirea „unei hotărâri pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă fondul”. Ori, instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită, nu a evocat fondul cauzei, ci a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, deci pe excepție, ceea ce a impus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Prin cererea înregistrată sub nr. 2972 din 5 mai 2004, B.A. în nume propriu și în calitate de procurator al fraților săi T.V., F.E., D.V., V.V., M.C., T.M. și P.A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 2873 din 20 aprilie 2004. În motivarea contestației se invocă dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că nu a fost citat pentru ziua când s-a soluționat cererea de revizuire. Contestația în anulare este specifică hotărârilor pronunțate de către instanțele de recurs, nu și revizuirilor. Ea este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia părțile pot obține desființarea unei hotărâri judecătorești în cazurile limitativ prevăzute de lege, conform art. 317-318 C. proc.

civ. În speță, fiind vorba de o contestație în anulare împotriva unei hotărâri prin care s-a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire, contestatorul nu poate avea un interes juridic de a obține, prin admiterea contestației în anulare, desființarea hotărârii respective, deoarece o rejudecare a cererii, respinsă ca inadmisibilă, nu este legal posibilă. Distinct de cele arătate, nu pot forma obiect al contestației nici hotărârile pronunțate în revizuire și nici într-o altă contestație în anulare, considerente pentru care urmează a fi respinsă contestația în anulare de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat contestația în anulare formulată de contestatori împotriva deciziei nr. 2873 din 20 aprilie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2005.