ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2961/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 20 noiembrie 2003, reclamanta C.M. a solicitat anularea deciziilor nr. 1266/2003

și nr. 1163/2003, emise de Direcția Generală a Vămilor, obligarea pârâtei să o

reîncadreze pe reclamantă în funcția publică, în conformitate cu studiile

absolvite și vechimea în specialitate, cu plata daunelor suferite și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că deciziile sunt nelegale și că reclamanta s-a adresat cu plângere,

organizației de sindicat, conform art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 218/2003 al

Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Prin sentința civilă nr. 548/2003,

a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ,

acțiunea a fost respinsă ca tardivă.

Instanța a reținut că

acțiunea nu a fost formulată în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 94

1

din Legea nr. 188/1999 și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen, reclamanta.

În motivarea recursului s-a

arătat în esență că art. 94

1

și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 188/1999,

nu au aplicabilitate, deoarece se referă la situația încetării raporturilor de

serviciu; că, potrivit art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 218/2003, sindicatul a

înaintat plângerea la Direcția Generală a Vămilor, iar acțiunea a fost

formulată în termen de 30 de zile.

Verificând cauza, în funcție

de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc.

civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Deciziile atacate trebuiau

contestate la organul emitent în termenul de 30 de zile prevăzut de

dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990. În cauză nu își au

aplicabilitatea dispozițiile art. 94

1

sau art. 21 din Legea nr. 188/1999,

astfel cum a reținut instanța de fond, întrucât aceste texte legale se referă

la situații expres prevăzute privind destituirea sau eliberarea din funcție.

Având în vedere că reclamanta-recurentă nu a formulat plângere prealabilă la

organul emitent, acțiunea trebuia respinsă pentru acest motiv. Întrucât soluția

legală privește tot respingerea acțiunii, pentru neîndeplinirea unei condiții

prevăzute de lege (lipsa procedurii prealabile, în loc de respingerea ca

tardivă), nu se impune admiterea recursului, întrucât măsura nu este eficientă.

Împrejurarea că sindicatul a

înaintat plângerea reclamantei, la Direcția Generală a Vămilor, nu echivalează cu efectuarea procedurii prealabile.

Recurenta s-a adresat

sindicatului, în temeiul art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 218/2003 al Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici, pentru lămuriri privind modul de

reîncadrare în funcția publică, petiția nefiind echivalentă cererii prealabile

prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.

Pe de altă parte, se

constată că decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, a Direcției Generale a Vămilor,

a fost revocată prin decizia nr. 1264 din 14 august 2003, a Direcției Generale

a Vămilor, iar decizia nr. 1266 din 20 august 2003, a Direcției Generale Vămilor,

a fost revocată prin Ordinul nr. 1519/2004, emis de Autoritatea Națională a Vămilor,

astfel încât acțiunea a rămas fără obiect.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de casare de

ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta C.M. împotriva sentinței civile nr. 548/CA/2003 - PI din 8

decembrie 2003, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 mai 2005.