ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8641/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată cu nr. 308 din 26 martie 2004, la Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta R.S. a solicitat în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Galați și cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici, anularea deciziei nr. 1264 din 14 octombrie 2003, emisă de Directorul general al Direcției Generale a Vămilor, prin care a fost revocată decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, de numire a sa în funcția publică de inspector principal, precum și a deciziilor nr. 1194/2003 și nr. 1266/2003, ale aceleiași autorități.

Reclamanta a mai solicitat obligarea acestei pârâte, la a-i respecta reîncadrarea în funcția publică, efectuată prin decizia nr. 1163/2003, în baza dispozițiilor Legii nr. 161/2003 și, de asemenea, anularea notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, întocmită de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici. În motivare, reclamanta a susținut că, potrivit art. XVI și XVII din Legea nr. 161/2003, Direcția Generală a Vămilor avea obligația de a proceda la reîncadrarea funcționarilor publici, pe noile funcții publice, până la data de 15 iulie 2003. În vederea executării acestor dispoziții legale, a fost emis Ordinul nr. 218/2003, prin care au fost aprobate Instrucțiunile cu privire la reîncadrarea funcționarilor publici.

În aplicarea ordinului menționat, s-a emis decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, prin care reclamanta, în raport cu punctajul obținut (9,75 pct.), a fost numită în funcția de inspector principal. În continuare, reclamanta arată că ulterior, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a întocmit nota de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, în baza căreia au fost emise; decizia Direcției Generale a Vămilor nr. 1194/2003, care stabilea noi criterii de reîncadrare și decizia nr. 1264/2003 a Direcției Generale a Vămilor, prin care s-a dispus revocarea primei reîncadrări și reîncadrarea sa, într-o funcție de execuție, ca inspector asistent.

În cauză, pârâta Direcția Generală a Vămilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat, respingerea acțiunii, susținând că în baza notei Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, prin care s-a dispus reanalizarea tuturor reîncadrărilor funcționarilor publici; Direcția Generală a Vămilor a emis deciziile a căror anulare s-a solicitat, însă prin care s-a urmărit, de fapt, aplicarea corectă și unitară a criteriului prevăzut de art. 2 alin. (1) din Ordinul nr. 218/2003. La termenul de judecată din 19 aprilie 2004, reclamanta a precizat că solicită anularea deciziei nr. 1264/2003 și menținerea deciziei nr. 1163/2003, ambele emise de Directorul general al Direcției Generale a Vămilor.

Față de cererea pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin care aceasta a solicitat un termen pentru pregătirea apărării, instanța a dispus respingerea cererii, motivând că, actul contestat de reclamantă a fost emis de o altă instituție și că deci, această autoritate administrativă, nu are calitate procesuală pasivă, în cauză. Soluționând cauza, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 83/F din 19 aprilie 2004, a admis acțiunea reclamantei, a anulat decizia nr. 1264 din 14 august 2003 a Directorului general al Direcției Generale a Vămilor și a menținut reîncadrarea acesteia, potrivit deciziei nr. 1163 din 15 iulie 2003, emisă de aceiași autoritate.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, din proba cu înscrisurile de la dosar, că, deși reclamanta a contestat, pe calea contenciosului administrativ, decizia de reîncadrare într-o funcție inferioară, îndeplinind astfel, condiția prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990, cererea sa nu a fost rezolvată favorabil. Cu privire la nota de constatare, în temeiul căreia s-a emis decizia contestată, instanța a reținut că aceasta nu are caracterul unui act administrativ de sine stătător, neavând forța judiciară de a modifica raporturile juridice stabilite între părți și că, totodată, atât această notă, cât și decizia nr. 1264 din 14 august 2003, fiind emise după data de 15 iulie 2003, stabilită prin Legea nr. 161/2003 și prin Ordinul nr. 218/2003, încalcă principiul neretroactivității actelor administrative, ajungându-se chiar la situația în care decizia contestată să își producă efectele, de la o dată anterioară emiterii ei.

Împotriva sentinței a declarat recurs, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. și susținând că actul administrativ care a generat efecte asupra raporturilor de serviciu, este decizia nr. 1264/2003, și nu nota de constatare nr. 43254/2003, întocmită de Secretarul general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care nu poate fi asimilată unui act administrativ. Recurenta a mai susținut că nota respectivă este un act în care reprezentanții Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Direcția Generală a Vămilor și ai Uniunii Sindicatelor Funcționarilor Publici, analizând reîncadrările efectuate, au formulat propuneri, în vederea aplicării corecte a dispozițiilor Legii nr. 161/2003 și Ordinului nr. 218/2003, nefiind, deci, un act administrativ de autoritate și prin urmare, conținutul său nu este susceptibil de a produce vătămarea unui drept recunoscut de lege.

Prin întâmpinare depusă, Autoritatea Națională a Vămilor a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere că recurenta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a dispus prin nota de constatare emisă, reanalizarea reîncadrărilor efectuate, în sensul de a se aplica unitar, criteriul prevăzut la art. 2 alin. (1) din Ordinul nr. 218/3003. Recursul este nefondat. Verificând actele dosarului, se constată că reclamanta, prin acțiunea introductivă, a cerut anularea notei de constatare din 25 iulie 2003 și a deciziilor emise în baza acesteia, pentru ca ulterior, la termenul când s-a dezbătut cauza, să restrângă petitul, la capătul care a fost soluționat de instanță, prin dispozitivul sentinței.

Cu referire la nota de constatare, instanța a apreciat, în partea de considerente a sentinței, că aceasta nu are caracterul unui act administrativ de sine stătător, dar că, în temeiul acesteia a fost fundamentată decizia contestată și că, atât nota, cât și decizia, încalcă principiul neretroactivității efectelor actelor administrative, în sensul că, deși emise după data de 15 iulie 2003, stabilită prin lege și prin ordin, s-au aplicat totuși, cu această dată.

Potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, la art. XVI și XVII s-a prevăzut obligația autorităților publice, de a proceda la reîncadrarea funcționarilor publici, pe noile funcții stabilite de lege, până la data de 15 iulie 2003. În conformitate cu aceste dispoziții legale, cât și cu Instrucțiunile de aplicare, aprobate prin Ordinul nr. 218/2003, prin care s-au stabilit condițiile și criteriile de evaluare, pârâta Direcția Generală a Vămilor a emis decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, revocată prin decizia nr. 1264 din 14 august 2003. În raport cu faptul că această revocare s-a dispus în temeiul notei de constatare, invocată ca atare, în preambulul deciziei, se constată că acesta nu a reprezentat numai o „recomandare”, „convenită în comun”, așa cum susține recurenta, ci dimpotrivă, a constituit un act pregătitor emiterii deciziei contestate, în sensul că prin notă s-a stabilit aplicarea unui alt algoritm, prin care funcționarii publici pot primi punctajul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. d) (cel subiectiv) din ordin, nemaiținându-se seama de criteriile prevăzute în Instrucțiuni.

Tot astfel, nu se poate susține că nota în discuție nu a produs consecințe juridice asupra raportului de serviciu al reclamantei, câtă vreme s-a ajuns la reîncadrarea sa, pe o funcție cu un nivel inferior față de prima reîncadrare. În concluzie, sentința pronunțată în cauză fiind legală, urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, împotriva sentinței civile nr. 83/F din 19 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2004.