ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7706/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, reclamantul S.Ș. a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap Brașov și Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap București, solicitând anularea adresei nr. 2402/2002, emisă de Comisia de Expertize, precum și a certificatului nr. 1564/2001, emis de Inspectoratul Brașov, privind încadrarea în gradul III de invaliditate și necalcularea retroactivă a tuturor drepturilor cuvenite conform legislației în vigoare.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că organele de specialitate au schimbat în mod nelegal, prin actele abrogate, gradul de invaliditate, din gradul II, în gradul III, deși Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București stabilise inițial prin actul nr. DB 7169 din 5 decembrie 1997, că reclamantul se încadrează în gradul II de invaliditate. Reclamantul precizează în acțiune, că în acest fel a fost privat de acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, care ar fi avut o valoare mai mare, raportată la gradul de invaliditate.

Curtea de Apel Brașov, prin sentința civilă nr. 5/2002, a admis în parte, acțiunea, în sensul că a dispus anularea adresei nr. 2402 din 2 octombrie 2002 a Comisiei Superioare de Expertiză a Persoanelor cu Handicap și a certificatului nr. 1564 din 28 martie 2001 a Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap și a constatat că reclamantul prezintă afecțiuni încadrabile în gradul II de invaliditate. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, pârâții Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și reclamantul S.Ș. Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 2522 din 24 iunie 2003, a admis recursurile declarate, a casat sentința atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Instanța de casare a pronunțat această decizie, având în vedere contradicțiile existente între actele emise cu privire la același diagnostic clinic și funcțional, situație care impunea suplimentarea materialului probator administrat, eventual efectuarea unei expertize de specialitate, care să stabilească cu certitudine diagnosticul reclamantului și în raport cu acesta, gradul de invaliditate în care se încadrează, avându-se în vedere și criteriile medico-sociale din Ordinul nr. 726/2002, privind criteriile de bază, pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți. Primind cauza, spre rejudecare, Curtea de Apel Brașov, ținând seama de recomandările Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin decizia dată, a încuviințat efectuarea unei expertize de către Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, deoarece, potrivit art. 13 din O.G.

nr. 14/2003, acest gen de expertize pentru stabilirea gradului de handicap, se efectuează doar de către Comisia Locală și de către Comisia Superioară Brașov. În urma efectuării expertizei de specialitate, aceasta a stabilit un diagnostic clinic și funcțional privind persoana reclamantului, diagnostic potrivit căruia raportat la criteriile Ordinului nr. 726/2002, nu poate fi încadrat în gradul de handicap pretins de reclamant. Având în vedere noile probe administrate în cauză, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 26/F din 11 februarie 2004, a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul S.Ș., ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe, reclamantul S.Ș.

a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În esență, criticile aduse soluției pronunțate, vizează concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză și care au stat la baza stabilirii gradului de handicap, probe pe care instanța de fond și-a întemeiat soluția. Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta. Recurentul-reclamant S.Ș. a contestat la Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, certificatul nr. 1564/2001, eliberat de Comisia de Expertiză Medicală Brașov, prin care a fost încadrat în gradul de handicap mediu. Prin decizia nr. 2402 din 2 octombrie 2002, Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a menținut punctul de vedere al Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap Brașov.

Astfel, având în vedere diagnosticul său, de sechele port-traumatice (fractură de femur), recurentul-reclamant a fost încadrat de ambele comisii, în gradul de handicap mediu. Comisiile medicale au luat în considerare și diagnosticul de hemipareză stângă frust port, accidentul vascular cerebral din 1997 - asociat la sechele port – traumatice din 1961, și au concluzionat faptul că nici acesta nu determină tulburări funcționale accentuate, pentru a fi asimilat în gradul de handicap accentuat. Din actele aflate la dosarul cauzei se constată faptul că reclamantul a beneficiat de toate facilitățile acordate de lege, pentru persoanele cu handicap, precum și de o pensie de limită de vârstă, ca persoană cu handicap.

În mod corect, instanța de fond a reținut că potrivit actului din 1997, reclamantul a beneficiat de facilitățile prevăzute de lege, pentru persoanele cu handicap, facilități de care se bucură și în prezent, posedând în acest sens, o decizie de pensionare care a rămas definitivă prin sentința nr. 176 din 22 ianuarie 2002, a Tribunalului București. Totodată, instanța de fond a reținut corect faptul că potrivit Ordinului nr. 726/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, reclamantul nu putea fi încadrat în gradul de handicap accentuat, încadrarea în grade de invaliditate fiind de competența exclusivă a medicilor experți ai asigurărilor sociale, conform Legii nr. 19/2000.

Având în vedere cele ce preced, recursul se vădește nefondat și urmează a fi respins, sentința atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.Ș. împotriva sentinței civile nr. 26/F din 11 februarie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2004.