ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.03.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2106/2005

HOTĂRÂRE
25.03.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2106/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din

3 februarie 2005 a Tribunalului București, s-a menținut starea de arest a

inculpatului

S.J.

cu motivarea că

se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.

S-a reținut că inculpatul a

fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 215

alin. (1) – (3) și art. 5 C. pen., art. 290 C. pen., art. 291 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

și art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada mai 2001 –

noiembrie 2002 folosindu-se de procuri falsificate, dând aparența a fi

întocmite de notari publici americani, a încercat să intre în posesia mai

multor imobile.

Împotriva acestei încheieri

de ședință a declarat recurs inculpatul S.J. care a invocat excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160

a

solicitat suspendarea judecării cauzei pentru trimiterea la Curtea

Constituțională.

A motivat că în cauză nu mai

există temeiurile care au determinat arestarea preventivă, că lăsarea lui în

libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prin decizia penală nr. 386

din 7 martie 2005, Curtea de Apel București a respins, ca inadmisibilă,

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160

a

pen. și ca nefondat recursul inculpatului S.J. împotriva încheierii de ședință

din 3 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul București și l-a obligat la

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a motivat că excepția de neconstituționalitate invocată este nepertinentă

cauzei potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că în cauză

sunt aplicabile prevederile alin. (6) din același articol.

S-a mai motivat că în cauză

temeiurile care au determinat arestarea se mențin și impun în continuare

privarea de libertate a inculpatului potrivit art. 160

b

alin. (3) C.

proc. pen.

Împotriva deciziei Curții de

Apel București a declarat recurs inculpatul.

Recursul este inadmisibil și

prin urmare lipsit de efecte.

Prevederile art. 385

1

recursului.

Or, decizia penală nr. 386

din 7 martie 2005 a Curții de Apel București care a soluționat deja un recurs

nu face parte dintre hotărârile susceptibile de recurare.

Așa fiind, Curtea în temeiul

art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursul și-l

va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de inculpatul S.J. împotriva deciziei nr. 386 din 7 martie

2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 749/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestatorul S.J. s-a adresat cu contestație Tribunalului București, secția I penală, ca instanță competentă cu motivarea că, încheierea din 30 iunie 2004, prin
ÎCCJ 2005-07-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4497/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1652 din 22 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 6260/2004, s-a respins, ca inadmisibil
ÎCCJ 2006-12-06
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7134/2006
. proc. pen., arestarea inculpatului se poate dispune atunci când „inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libert
ÎCCJ 2005-05-16
0,93
ÎCCJ, Decizia nr. 115/2005
a fost considerată în mod greșit inadmisibilă. Recursul nu este fondat. În adevăr, din examinarea încheierii atacate cu recurs rezultă că la termenul din 3 februarie 2005, inculpatul P.A. a invocat, prin apărătorul său, excepția de neconsti
ÎCCJ 2005-02-18
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1271/2005
5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. La 23 decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a pronunțat decizia nr. 1007, prin care s-a respins apelul f
Sursă