ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2106/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 3 februarie 2005 a Tribunalului București, s-a menținut starea de arest a inculpatului S.J. cu motivarea că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii. S-a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 215 alin. (1) – (3) și art. 5 C. pen., art. 290 C. pen., art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada mai 2001 – noiembrie 2002 folosindu-se de procuri falsificate, dând aparența a fi întocmite de notari publici americani, a încercat să intre în posesia mai multor imobile.

Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs inculpatul S.J. care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 a C. proc. pen. și a solicitat suspendarea judecării cauzei pentru trimiterea la Curtea Constituțională. A motivat că în cauză nu mai există temeiurile care au determinat arestarea preventivă, că lăsarea lui în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Prin decizia penală nr. 386 din 7 martie 2005, Curtea de Apel București a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 a C. proc. pen. și ca nefondat recursul inculpatului S.J. împotriva încheierii de ședință din 3 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul București și l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a motivat că excepția de neconstituționalitate invocată este nepertinentă cauzei potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că în cauză sunt aplicabile prevederile alin. (6) din același articol. S-a mai motivat că în cauză temeiurile care au determinat arestarea se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc. pen. Împotriva deciziei Curții de Apel București a declarat recurs inculpatul. Recursul este inadmisibil și prin urmare lipsit de efecte. Prevederile art. 385 1 C. proc. pen., enumeră în mod expres și limitativ care sunt hotărârile supuse recursului. Or, decizia penală nr. 386 din 7 martie 2005 a Curții de Apel București care a soluționat deja un recurs nu face parte dintre hotărârile susceptibile de recurare.

Așa fiind, Curtea în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursul și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul S.J. împotriva deciziei nr. 386 din 7 martie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2005.