ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1425/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1425/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Curtea de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ, prin sentința nr. 278 din 29 aprilie 2004, a admis
acțiunea formulată de reclamantul M.D., în contradictoriu cu pârâta Casa
Județeană de Pensii Dolj, și, în consecință, a anulat hotărâre nr. 9354 din 16
februarie 2004, emisă de pârâtă, pe seama reclamantului, constatând că acesta
beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 8
martie 1951 - 12 martie 1954 și obligând-o pe pârâtă să-i acorde aceste
drepturi, începând cu data de 1 septembrie 2003.
La pronunțarea sentinței,
instanța de fond a reținut că în livretul militar al reclamantului este
înscrisă mențiunea „bun pentru serviciul combatanți neinstruiți” și că acesta a
efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale
a Serviciului Muncii, astfel că este îndreptățit să beneficieze de drepturile
prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o ca netemeinică
și nelegală.
Prin motivele de recurs,
recurenta a arătat că reclamantul nu este îndreptățit să beneficieze de
drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, întrucât acesta a efectuat stagiul
militar, în perioada 8 martie 1951 - 12 martie 1954, la U.M. 04705 și U.M. 04600, iar nu la detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii, cum greșit a reținut instanța de fond; instanța de fond a
acordat beneficiul drepturilor prevăzute de legea arătată, începând cu data de
1 septembrie 2003, deși cererea petentului adresată comisiei, este înregistrată
la data de 18 noiembrie 2003, sub nr. 4596, fiind încălcate, astfel,
dispozițiile art. 5 din legea menționată.
Recursul este fondat.
Criticile prezentate de
recurenta-pârâtă sunt pe deplin întemeiate.
Înscrisurile de la fila 5
din livretul militar al intimatului-reclamant fac dovada că acesta, în perioada
8 martie 1951 - 12 martie 1954, a efectuat stagiul militar la U.M. 04705 și U.M. 04600, fiind folosit ca „mână de lucru”.
Prin urmare, în cauza dedusă
judecății, este vorba de muncă desfășurată în cadrul Armatei Române, în două
unități militare aparținând de fostul Minister al Forțelor Armate, iar nu de
stagiu militar efectuat la detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii care a funcționat, în perioada 1950 - 1961, ca instituție
civilă, în afara armatei și a fost subordonată, inițial, Ministerului
Construcțiilor, iar din anul 1956, Președinției Consiliului de Miniștri.
Potrivit reglementării art. 1
și 2 din Legea nr. 309/2002, beneficiul drepturilor conferite de această lege
îl are doar persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în
detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Art. 5
alin. (1) din aceeași lege prevede că acordarea drepturilor se face cu începere
de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
Este întemeiată și critica
privind data acordării drepturilor, în sensul că dacă intimatul-reclamant ar fi
fost îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002,
acordarea acestora trebuia să se facă începând cu data de 1 decembrie 2003,
cererea petentului fiind înregistrată la comisie, la data de 18 noiembrie 2003,
conform mențiunilor din cuprinsul hotărârii emisă de pârâtă.
Față de cele arătate și în
temeiul art. 312 alin. (2) și art. 314 C. proc. civ., recursul declarat va fi
admis, sentința atacată va fi casată și în fond, acțiunea formulată de
reclamantul M.D. va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 278 din 29 aprilie
2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și
în fond, respinge acțiunea formulată de reclamatul M.D., ca neîntemeiată.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 martie 2005.