ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5641/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 160

din 30 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a fost respinsă, ca

neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani închisoare

aplicată prin sentința penală nr. 43 din 5 aprilie 2000  pronunțată de același

tribunal astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 235 din 13

septembrie 2001 a Curții de Apel Pitești, rămasă definitivă prin decizia nr.

2125 din 21 aprilie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția penală, formulată de condamnatul T.C.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Într-adevăr, condamnatul

este căsătorit și are patru copii minori care nu realizează venituri din muncă

astfel cum se arată în ancheta socială efectuată de Primăria municipiului

Drăgășani, județul Vâlcea, motivează prima instanță, dar atât soția cât și trei

copii se pot încadra în muncă și își pot asigura mijloacele de subzistență.

Totodată se apreciază că

prin sentința penală nr. 2007 din 12 septembrie 2002 a Judecătoriei Pitești,

condamnatului i s-a întrerupt executarea pedepsei în temeiul art. 455, raportat

la art. 453 lit. a) C. proc. pen. și nu a mai fost încarcerat până la 20 martie

2004 și în acest interval de timp avea posibilitatea să-și rezolve problemele

familiale.

Apelul declarat de condamnat

a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Pitești prin decizia penală nr.

202/ A din 29 iulie 2004.

Hotărârea sus-menționată a

fost recurată de condamnatul T.C. care a susținut, în continuare, că față de

situația grea în care se află membrii familiei sale se impune admiterea cererii

și întreruperea executării pedepsei.

Înalta Curte verificând

hotărârile atacate pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în

raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat.

Conform dispozițiilor

cuprinse în art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., la care fac trimitere

cele ale art. 455 din același cod, executarea pedepsei închisorii poate fi

întreruptă și când din cauza unor împrejurări speciale executarea acesteia ar

avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.

Revenind la cauză, din

ancheta socială nr. 13919 din 24 iunie 2004 efectuată de D.A.P.L. din cadrul

Primăriei municipiului Drăgășani, rezultă că atât soția condamnatului cât și

cei patru copii ai acestuia nu realizează venituri deși trei dintre copii sunt

apți de muncă.

Anterior recurentului

condamnat i s-a mai întrerupt executarea pedepsei prin sentința penală nr. 2007

din 12 septembrie 2002, pronunțată de Judecătoria Pitești, deoarece era bolnav

și a fost încarcerat la 20 martie 2004, dar nu și-a rezolvat problemele

familiale.

Așa cum au apreciat și

instanțele anterioare, se constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada existenței

acelor împrejurări speciale din cauza cărora, executarea pedepsei de către

condamnat ar avea consecințe grave pentru el sau familia sa.

Dificultățile financiare cu

care se confruntă soția și copiii condamnatului sunt de lungă durată,

preexistente arestării acestuia și nu pot fi rezolvate într-un interval scurt

de 3 luni, pentru care se poate întrerupe executarea pedepsei.

În consecință, pentru aceste

considerente, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmează să

respingă ca nefondat recursul declarat de condamnat, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., recurentul va fi obligat la 1.200.000 lei cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de condamnatul T.C. împotriva deciziei penale nr.

202/ A din 29 iulie 2004 a Curții de Apel Pitești.

Obligă recurentul condamnat

să plătească suma de 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 1 noiembrie 2004.