ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2110/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 643 din 17

mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis acțiunea formulată de reclamantul B.A., în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Cluj și în consecință, a dispus anularea hotărârii nr. 13280

din 10 martie 2004, obligând pârâta să îi recunoască calitatea de refugiat,

pentru perioada 31 august 1943 - 6 martie 1945 și să îi acorde drepturile bănești

prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut, din probele dosarului, că părinții reclamantului s-au

refugiat în toamna anului 1943, în Chesău, din localitatea de domiciliu,

Pălatca, unde la 31 august, în același an, se născuse reclamantul, astfel că și

acesta a suferit consecințele refugierii, având același statut, de refugiat.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru greșita

apreciere a probelor administrate, cu motivarea că reclamantul s-a refugiat

numai împreună cu mama sa, în toamna anului 1943, deci la un interval de trei

ani, de la data la care se refugiase tatăl acestuia, situația reclamantului

neîncadrându-se, prin urmare, în dispozițiile Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat, urmând a se

respinge, pentru următoarele considerente:

Verificând actele dosarului, se

constată că faptul refugierii reclamantului, împreună cu mama sa, din motive de

persecuție etnică, în urma ocupării Ardealului de Nord, precum și perioada de

refugiu, au fost dovedite cu declarațiile de martori care au confirmat

realitatea situației de fapt, susținută de reclamant.

De altfel, recurenta-pârâtă nu a

contestat această stare de fapt, din moment ce, prin hotărârea emisă, a

recunoscut lui B.A., mama reclamantului, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000,

cu acordarea drepturilor prevăzute de această lege.

Pe cale de consecință, reclamantul

nu poate avea decât calitatea părinților săi, care îi dă dreptul de a beneficia

de măsurile reparatorii prevăzute de lege.

Așadar, în mod corect a stabilit

instanța, că reclamantul a dobândit statutul de refugiat, și atare, este îndreptățit

să beneficieze de prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru

perioada cuprinsă între data nașterii sale și cea a încetării refugiului.

Față de cele ce preced, urmează a se

respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 643 din 17 mai 2004, pronunțată

de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 martie 2005.