ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2024/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 84 din 3 aprilie 2003, Judecătoria Carei, în baza art. 184 alin. (2) teza a II-a C. pen., cu aplicarea Legii nr. 169/2002, l-a condamnat pe inculpatul R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, la 1.000.000 lei amendă penală, iar în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat grațiată pedeapsa. În baza art. 14 și urm. C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile R.M. suma de 12.794.000 lei despăgubiri civile și 10.000.000 lei daune morale. Tribunalul Satu Mare, prin decizia penală nr. 210/ A din 28 iunie 2004, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei, a desființat în parte pe latură penală sentința, în sensul că a majorat pedeapsa aplicată inculpatului R.L.

de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, iar în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat grațiată pedeapsa. Prin aceeași decizie a fost respins, ca nefondat, apelul părții civile R.M. Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă solicitând casarea și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de apel. Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 735/ R din 2 decembrie 2004, a respins, ca tardiv, recursul declarat de partea civilă R.M. Împotriva acestei decizii, în baza art. 386 lit. a) C. proc. pen., partea civilă R.M. care a susținut că recursul său, în mod greșit a fost respins, ca tardiv, introdus. Prin decizia penală nr. 45/ R din 20 ianuarie 2005, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 392 C. proc.

pen., a respins contestația în anulare și a obligat-o pe contestatoare să plătească statului 1.000.000 lei cheltuieli judiciare. S-a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cuprinse în dispozițiile art. 386 lit. a) – d) C. proc. pen., pentru desființarea deciziei. Contestatoarea parte civilă, a declarat recurs împotriva acestei ultime decizii, invocând dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen. Recursul este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 392 C. proc. pen., referitoare la procedura de judecare a contestației în anulare, rezultă că, hotărârea pronunțată în această materie este susceptibilă de a fi atacată pe calea ordinară de atac a apelului sau a recursului numai într-o singură situație, respectiv aceea a contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. d) C. proc.

pen. „când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă”, cu condiția prevăzută de art. 329 alin. (4), ca hotărârea a cărei anulare se cere să fi rămas definitivă la prima instanță sau la instanța de apel. Prin urmare, cum decizia atacată a fost pronunțată de instanța de recurs, investită să soluționeze contestația în anulare îndreptată împotriva propriei hotărâri, dată în judecarea unui recurs anterior, este definitivă, și în consecință nu mai poate fi atacată cu un nou recurs. De altfel, în considerarea prevederilor cuprinse în dispozițiile art. 385 1 lit. e) C. proc. pen., Curtea de Apel Oradea a menționat că hotărârea este definitivă. În consecință, secția penală a Înaltei Curți, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc.

pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea parte civilă și o va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea R.M. împotriva deciziei penale nr. 45/ R din 20 ianuarie 2005 a Curții de Apel Oradea. Obligă pe contestatoarea recurentă la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 martie 2005.