ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3769/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 7778 din 12 decembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 2 București a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului General al Municipiului București în litigiul inițiat de I.R. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București prin primar. În consecință, a fost admisă acțiunea formulată de I.R. împotriva pârâților Municipiul București prin Primarul General, Inspectoratul Protecției Civile a Municipiului București și Ministerul Administrației și Internelor.

S-a dispus evacuarea pârâtului Inspectoratul Protecției Civile a Municipiului București din spațiul situat la parterul imobilului din București, fiind obligați toți pârâții să plătească reclamantei suma de 469.000.000 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a spațiului menționat pe perioada 22 octombrie 2001–22 decembrie 2002. A fost respinsă cererea reclamantei privind obligarea Consiliului General al Municipiului București la plata contravalorii lipsei de folosință a spațiului în litigiu, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. De asemenea s-a dispus obligarea celorlalți pârâți la plata sumei de 24.010.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta este proprietara imobilului situat în București, fiind pusă în posesie asupra acestuia la data de 22 octombrie 2001. Imobilul a fost ocupat de Inspectoratul Protecției Civile a Municipiului București în baza contractului de închiriere nr. 112 din 12 iulie 1974 încheiat cu Primăria Municipiului București prin SC A. SA prelungit tacit până la data la care reclamanta l-a notificat pe pârât asupra necesității încheierii unui nou contract de închiriere. Începând de la această dată este datorată chiria reclamantei, cuantumul acesteia fiind stabilit prin raportul de expertiză efectuat de G.F. Apelul declarat de Municipiul București prin Primarul General împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 686 din 22 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a VII–a civilă.

A fost admis însă apelul Ministerului Administrației și Internelor împotriva aceleiași sentințe, fiind schimbată în parte hotărârea în sensul respingerii acțiunii față de Ministerul Administrației și Internelor și față de Inspectoratul de Protecție Civilă a Municipiului București, ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată de către acești apelanți. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței, cu obligarea Municipiului București la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 10.261.500 lei către Ministerul Administrației și Internelor. S-a avut în vedere în esență că Inspectoratul de Protecție Civilă este organizat la nivelul Municipiului București, care are atribuții specifice privind protecția civilă conform art. 58 din Legea nr. 106/1996, astfel că principalele solicitări au fost admise față de acesta.

Împotriva acestei decizii a declarat recursul de față Municipiul București prin Primarul General susținând că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât Inspectoratul Protecției Civile este o instituție autonomă, aflată sub coordonarea Ministerului Administrației și Internelor. Se susține că în mod greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, în situația în care nu are culpă procesuală. Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează: Este exact că Inspectoratul Protecției Civile se află în subordinea Ministerului Administrației și Internelor conform prevederilor O.U.G. nr. 179/2000 și art. 5 din O.U.G. nr. 64/2003, precum și art. 11 din O.U.G. nr. 63/2003, desfășurând activități ce au ca scop asigurarea protecției populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.

Sediile acestor unități sunt asigurate însă de Consiliul General al Municipiului București astfel cum se prevede în art. 60 lit. d) din Legea nr. 106/1996. Potrivit art. 58 și art. 59 din legea menționată administrația publică locală are atribuții specifice pe linia protecției civile, primarul conducând inspectoratul, care îi este subordonat, numește șefii acestuia, stabilește sediile, asigură fondurile necesare pentru desfășurarea activității de protecție civilă. Ca atare, Inspectoratul de Protecție Civilă este organizat la nivelul Municipiului București și nu poate fi confundat cu Serviciul de Protecție Civilă care este un organism intern prevăzut în organigrama primăriei.

O dovadă în plus că recurentul are atribuții în legătură cu asigurarea spațiului intimatului o constituie și faptul că hotărârea recurată, de eliberare a imobilului la cererea proprietarei a fost pusă în executare tocmai ca urmare a stabilirii noului sediu în C., sector 6 prin dispoziția nr. 301 din 3 mai 2004 emisă de Primăria Municipiului București, Primarul General (fila 34, dosar apel). Așa fiind rezultă că s-a hotărât corect în cauză că Municipiul București prin Primarul General are calitate procesuală activă, astfel recursul formulat pe acest temei nu poate fi admis. Tot astfel, este de respins și cel de al doilea motiv de recurs, pentru că în situația admiterii acțiunii de evacuare și despăgubiri, sunt incidente prevederile art. 274 C. proc.

civ., față de toate părțile chemate în judecată. De aceea, recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de Municipiul București prin Primar General împotriva deciziei nr. 686 A din 22 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a VII–a civilă și litigii de muncă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2005.