ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5810/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5810/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului în anulare de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justiție a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ.,
recurs în anularea sentinței civile nr. 1568 din 27 februarie 2002 a
Judecătoriei sectorului 3 București și deciziei civile nr. 1564 din 9
septembrie 2002 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, susținând că
hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a
determinat o soluționare greșită a cererilor pe fond precum și că, totodată, sunt
vădit netemeinice.
S-a arătat că, încălcând
dispozițiile art. 28 lit. b), c) și d) coroborate cu dispozițiile art. 29 lit.
a), b), c) din Legea locuinței nr. 114/1996 instanțele au reținut că Municipiul
București prin Primarul General, în calitate de proprietar, datorează plata
cotelor părți din cheltuielile comune de întreținere.
Recursul în anulare urmează să fie
admis ca fondat pentru următoarele considerente:
Asociația de proprietari din
București a chemat în judecată pe pârâtul M.P. solicitând obligarea acestuia la
plata sumei de 15.078.608 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere restante
în perioada 1 februarie 2000- 1 decembrie 2001.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că pârâtul M.P. nu și-a mai achitat cotele de întreținere aferente apartamentului
nr. 99 începând cu data de 1 februarie 2000.
La data de 6 februarie 2002
reclamanta și-a modificat acțiunea principală, a solicitat introducerea în
cauză a Primăriei Municipiului București, în calitate de proprietar al
apartamentului deținut de pârâtul M.P. în calitate de chiriaș, obligarea
părților în solidar la plata cotelor restante de întreținere precum și
evacuarea pârâtului M.P. din locuință.
Judecătoria sectorului 3 București,
prin sentința civilă nr. 1568 din 27 februarie 2002, a admis, în parte acțiunea
și a obligat pe pârâta Primăria Municipiului București la plata sumei de
13.478.608 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere restante aferente
apartamentului nr. 99 din București, datorate de chiriașul M.P.
Cererea privind evacuarea a fost
respinsă pe motiv că nu se solicită și rezilierea contractului iar reclamanta
nu are calitate procesuală să ceară evacuarea.
Tribunalul București, secția a III-a
civilă, prin decizia nr. 1564 din 9 septembrie 2002 a respins recursul declarat
de pârâta Primăria Municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1568
din 27 februarie 2002 a Judecătoriei sectorului 3 București.
Instanțele, de fond și de recurs, în
mod greșit au obligat Primăria Municipiului București să achite cheltuielile de
întreținere aferente apartamentului nr. 99 situat în București, pentru perioada
1 februarie 2000-1 decembrie 2001, întrucât nu primăria ci pârâtul M.P. are
calitatea de locatar.
Prin art. 28 lit. b), c), d) din
Legea locuinței nr. 114/1996 au fost reglementate obligațiile proprietarului,
menite să asigure starea normală de folosință a locuinței și anume: să repare
și să mențină în stare de siguranță în exploatare și de funcționalitate
clădirea; să întrețină elementele structurii de rezistență a clădirii, elementele
de construcție exterioare ale clădirii și spațiilor comune din interiorul
acesteia; să întrețină în bune condiții instalațiile comune proprii clădirii.
Prin art. 29 lit. a), b), c) din
Legea nr. 114/1996 au fost reglementate obligațiile chiriașului și anume: să
efectueze lucrările de întreținere, reparații sau înlocuire a elementelor de
construcții și instalații din folosința exclusivă; să repare sau să înlocuiască
elementele de construcții și de instalații deteriorate, din folosința comună,
ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în
interiorul sau în exteriorul clădirii; să asigure curățenia și igienizarea în
interiorul locuinței și la părțile de folosință comună.
Din coroborarea dispozițiilor legale
menționate rezultă că revin în sarcina chiriașului toate obligațiile legate de
normala folosire a unei locuințe, inclusiv acelea care reprezintă cote părți
din cheltuielile de întreținere comune și datorate asociației de proprietari.
De altfel, prin art. 24 lit. c) din
Legea nr. 114/1996 s-a prevăzut că se poate dispune rezilierea contractului de
închiriere la cererea asociației de proprietari, atunci când chiriașul nu și-a
achitat obligațiile ce-i revin din cheltuielile comune, pe o perioadă de 3
luni.
Față de considerentele menționate,
Curtea va admite recursul în anulare, va casa în parte decizia tribunalului și
sentința judecătoriei și, rejudecând, va respinge acțiunea față de pârâtul
Municipiul București prin Primarul General (anterior Primăria Municipiului
București prin Primar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat
de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție
împotriva deciziei civile nr. 1564/R din 9 septembrie 2002 a Tribunalului
București, secția a III-a civilă.
Casează această decizie, precum și
sentința civilă nr. 1568 din 27 februarie 2002 a Judecătoriei sector 3
București și rejudecând în fond respinge acțiunea față de pârâtul Municipiul
București prin Primar General.
Menține restul dispozițiilor
sentinței, cu excepția celei privind obligarea pârâtului Municipiul București
prin Primar General la plata cheltuielilor de judecată pe care o înlătură.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2004.