ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 669/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 3 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 4234/2004 a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului I.C. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin sentința penală nr. 1406 din 28 octombrie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul a fost condamnat la 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., reținându-se în fapt că la data de 13 noiembrie 2002 a aplicat părții vătămate multiple lovituri cu pumnii și picioarele și cu o coadă de mătură cauzându-i eviscerarea parțială a ochiului drept, ceea ce constituie o infirmitate permanentă.

S-a apreciat de către instanța de control judiciar, investită cu apelul inculpatului împotriva hotărârii de condamnare, că temeiurile care au determinat arestarea, impun în continuare privarea de libertate a făptuitorului. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a susținut că măsura de menținere a arestării preventive nu este legală, solicitând punerea în libertate. Recursul declarat nu este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 300 2 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat instanța sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160 b alin. (3) din același cod când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate instanța dispune prin încheiere motivată menținerea stării de arest.

Din examinarea actelor dosarului se constată că împotriva inculpatului I.C. s-a luat măsura arestării preventive în baza art. 148 lit. f) și b) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., reținându-se că la data de 13 noiembrie 2002 a aplicat părții vătămate multiple lovituri cu pumnii și picioarele și cu o coadă de mătură, cauzându-i eviscerarea parțială a ochiului drept, ceea ce constituie o infirmitate permanentă. Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 1406 din 28 octombrie 2004 a reținut, în urma analizării probelor cauzei, vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea acestuia la 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., făptuitorul declarând apel împotriva acestei soluții.

Având în vedere probatoriul administrat și soluția pronunțată de tribunal, Curtea consideră că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că menținerea acestei măsuri de către instanța a apel, este pe deplin justificată, în raport cu dispozițiile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994 și că punerea în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de temere și insecuritate în cadrul comunității, ținând seama de natura faptelor și împrejurările săvârșirii lor. Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.C. împotriva încheierii din 3 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 4234/2004. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 ianuarie 2005.