ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5704/2003

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, prin încheierea din 1 octombrie 2003, a amânat judecarea

apelului declarat de inculpatul M.I., pentru data de 15 octombrie 2003 și a

dispus, totodată, prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului pe o

perioadă de 30 de zile și anume de la 8 octombrie, până la 6 noiembrie 2003.

Prin decizia penală nr. 609/

A din 15 octombrie 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a

respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 791

din 28 august 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, prin

care inculpatul M.I. a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. A fost dedusă din această pedeapsă durata

arestării preventive la zi și s-a dispus prelungirea arestării preventive de la

17 noiembrie, la 6 decembrie 2003.

Împotriva încheierii din

1 octombrie 2003 prin care instanța de apel a prelungit durata arestării

preventive a inculpatului până la data de 6 decembrie 2003, acesta a declarat

recurs solicitând să fie pus în libertate, întrucât au încetat temeiurile carre

au stat la baza luării acestei măsuri.

Recursul este nefondat.

În primul rând,

prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului a fost dispusă în

temeiul art. 160

d

C. proc. pen., cu respectarea dispozițiilor legale

în materie, apreciindu-se că măsura este necesară pentru buna desfășurare a

procesului penal, în raport de gravitatea și natura infracțiunii comise de

inculpat.

În al doilea rând, după

pronunțarea acestei încheieri instanța de control judiciar a soluționat apelul

inculpatului, pe care l-a respins, menținând hotărârea instanței de fond prin

care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie.

Față de această situație,

susținerea inculpatului că au încetat temeiurile care au justificat luarea

acestei măsuri este nefondată, astfel că recursul va fi respins ca atare.

Recurentul inculpat

urmează să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat, în care se va

include și onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul M.I., împotriva încheierii din 1 octombrie 2003 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 2934/2003, ca

nefondat.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

decembrie 2003.