ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5175/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 282 din 29

martie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat, printre alții, pe inculpatul S.Ț. la:

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (3) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și

art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și

anume 4 ani închisoare.

Prin aceeași sentință s-a dispus

revocarea beneficiului liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 379

zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 3858/2000 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia

penală nr. 2201/2000 a Curții de Apel Craiova, rest pe care l-a contopit cu

pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca, în final, S.Ț. să execute pedeapsa de 4

ani închisoare.

Conform art. 71 C. pen., pe durata

executării pedepsei, inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 C. pen.

S-a constatat că prejudiciul cauzat

prin săvârșirea infracțiunilor a fost parțial acoperit.

În cauză, s-a dispus obligarea

inculpatului S.Ț., în solidar cu inculpatul G.F. (condamnat în cauză) la plata

sumei de 3.578.414 lei către Societatea de îmbunătățiri funciare, sucursala

județeană Dolj, reprezentând cheltuieli cu montarea pieselor sustrase.

Diferit, inculpatul S.Ț. a fost

obligat să plătească statului suma de 2.000.000 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare, în care se include și suma de 800.000 lei, reprezentând onorarii de

avocat cuvenit pentru apărarea din oficiu atât la urmărirea penală, cât și la

instanța de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut în fapt următoarele:

La data de 20 martie

2003, orele 17,00, inculpații S.Ț. și G.F. (condamnat în cauză) s-au deplasat

cu o căruță la stația de irigație și pompare SPE-1, situată la km 687, pe raza

comunei Ostroveni, de unde au demontat cu ajutorul unor chei pe care le aveau

asupra lor, mai multe subansamble metalice, pe care le-au pus în căruță.

În timp ce se deplasau cu căruța

către domiciliile lor, inculpații au fost opriți de către organele de poliție

care, în acest fel au descoperit săvârșirea faptelor.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul S.Ț., pe care nu l-a motivat, însă oral, prin

intermediul apărătorului desemnat din oficiu, a criticat-o cu privire la

greșita individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă și a cărei

reducere a solicitat-o prin reaprecierea criteriilor de individualizare.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 282 din 4 iunie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpatul S.Ț. pe care l-a obligat la plata sumei de 550.000 lei către stat cu

titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând

onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu către Baroul Dolj, urmează să fie

plătit din fondul Ministerului Justiției.

În motivarea acestei decizii,

instanța de apel a arătat că: „Prima instanță, la individualizarea pedepsei

aplicată apelantului a avut în vedere atât starea de recidivă postcondamnatorie

a acestuia, numărul infracțiunilor, repetabilitatea acelorași infracțiuni la

interval scurt de timp, urmarea produsă cât și valoarea prejudiciului, inclusiv

faptul recuperării parțiale prin restituire, cât și poziția procesuală sinceră

și de regret, însă în raport de celelalte împrejurări negative a apreciat

temeinic că inculpatului nu i se poate aplica o pedeapsă coborâtă la minimul

special sau să i se rețină circumstanțe atenuante.”

Decizia curții de apel a fost

atacată cu recurs de către inculpatul S.Ț. pe care, prin intermediul

apărătorului desemnat din oficiu, a criticat-o pentru același motiv invocat și

la judecata în apel, și anume severitatea pedepsei aplicate, a cărei reducere o

solicită.

Recursul declarat de inculpatul S.Ț.

este nefondat.

Analizând actele și lucrările de la

dosar se constată că atât instanța de fond, cât și cea de apel au reținut o

corectă situație de fapt, pe care au încadrat-o în textele de lege

corespunzătoare și pentru care i-a aplicat inculpatului-recurent o pedeapsă

just individualizată, cu respectarea prevederilor art. 72 C. pen.

În cauză, aplicarea unei pedepse

rezultante de 4 ani închisoare inculpatului, în condițiile în care a săvârșit

mai multe fapte și are statutul de recidivist după condamnare, nu poate fi

considerată ca fiind severă, având în vedere faptul că minimul de pedeapsă ce i

se putea aplica, pentru infracțiunea de furt calificat, este de 18 ani

închisoare, la care se poate adăuga un spor atât pentru concursul de

infracțiuni, cât și pentru starea de recidivă.

Prin urmare, aplicarea unei pedepsei

de 4 ani închisoare, inculpatului S.Ț., situată la limita minimă a textelor de

lege incriminatoare, nu poate fi considerată severă, iar executarea ei în

condițiile stabilite de prima instanță constituie un minim necesar în vederea

realizării prevederilor art. 52 C. pen.

Pentru considerentele arătate, având

în vedere și faptul că, analizând decizia atacată în raport și de prevederile

art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existența și a

altor motive care, analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se

constata că recursul declarat de inculpatul S.Ț. este nefondat și a fi respins

ca atare, în temeiul art. 385

9

alin. (1) lit. b) C. proc. pen. și a

se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul S.T. împotriva deciziei penale nr. 282 din 4 iunie 2004

a Curții de Apel Craiova.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 octombrie 2004.