ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1918/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 7 martie 2004 a Curții de Apel Timișoara s-a dispus menținerea stării de arest preventiv cu privire la inculpatul B.F. Încheierea a fost pronunțată în cadrul soluționării apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 119 din 19 ianuarie 2005 a Tribunalului Timiș prin care acesta a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen. Împotriva încheierii pronunțate de curtea de apel inculpatul a declarat recurs nemulțumit de menținerea arestării preventive. Examinându-se actele dosarului se constată că recursul nu este întemeiat.

Dispoziția instanței de a se menține arestarea preventivă este legală având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat și justifică în continuare privarea de libertate pentru buna desfășurare a procesului. În consecință, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.F., împotriva încheierii de ședință din 7 martie 2005 dată în dosarul nr. 1951/P/2005 al Curții de Apel Timișoara. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2005.