ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1918/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 martie

2004 a Curții de Apel Timișoara s-a dispus menținerea stării de arest preventiv

cu privire la inculpatul B.F.

Încheierea a fost pronunțată

în cadrul soluționării apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale

nr. 119 din 19 ianuarie 2005 a Tribunalului Timiș prin care acesta a fost

condamnat la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit.

b) C. pen.

Împotriva încheierii

pronunțate de curtea de apel inculpatul a declarat recurs nemulțumit de

menținerea arestării preventive.

Examinându-se actele

dosarului se constată că recursul nu este întemeiat. Dispoziția instanței de a

se menține arestarea preventivă este legală având în vedere că temeiurile care

au determinat arestarea nu s-au schimbat și justifică în continuare privarea de

libertate pentru buna desfășurare a procesului.

În consecință, recursul

inculpatului se va respinge ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.F., împotriva încheierii de ședință din 7 martie 2005

dată în dosarul nr. 1951/P/2005 al Curții de Apel Timișoara.

Obligă recurentul inculpat

să plătească statului suma de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 martie 2005.