ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7736/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 24 mai 2004, reclamanta N.R. a solicitat anularea hotărârii nr. 12852 din 4 mai 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Suceava și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu acordarea drepturilor aferente. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a născut în localitatea Torăceni - U.R.S.S. și că împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea de domiciliu, în România, de unde nu s-a mai reîntors în localitatea de domiciliu.

Față de împrejurarea că a formulat cererea pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, după expirarea termenului legal prevăzut de art. 7 alin. (2) din acest act normativ, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 586/2002, respectiv după 31 decembrie 2003, reclamanta a formulat și o cerere de repunere în termen, în susținerea căreia a precizat că starea de boală a împiedicat-o să își formuleze cererea în termenul legal, în condițiile în care afecțiunea de TBC pulmonar de care suferă, presupune un tratament susținut și de lungă durată. Curtea de Apel Suceava, prin sentința nr. 174 din 16 iunie 2004, a admis atât cererea de repunere în termen formulată de reclamanta N.R., cât și solicitarea acesteia de a-i fi recunoscută calitatea de beneficiară a drepturilor recunoscute de Legea nr. 189/2000.

Drept urmare, Curtea de Apel Suceava a dispus anularea actului administrativ nr. 12852 din 4 mai 2004 și a constatat că reclamantei urmează a-i fi acordate drepturile recunoscute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 25 martie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 iunie 2004. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Suceava a considerat neîntemeiată cererea de repunere în termen, a reclamantei, motivat de faptul că aceasta a făcut dovada că este diagnosticată cu TBC pulmonar, iar pe fondul cererii a reținut din probele administrate, că reclamanta a dovedit împrejurarea că a fost nevoită să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice. Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Suceava, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., referitor la faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Recurenta-pârâtă a precizat că în mod greșit instanța de fond a admis cererea de repunere în termen, în condițiile în care, prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 189/2000, modificată și completată de Legea nr. 586/2002 - aceste prevederi fiind în vigoare la data soluționării cauzei de față - stipulează în mod imperativ că, cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de acest act normativ, se depun la Casele județene de pensii, până la data de 31 decembrie 2003, în raport cu care, solicitarea reclamantei făcută la 3 mai 2004, apare ca fiind tardivă. Examinând cauza, în raport cu motivele de recurs invocate și având în vedere prevederile art. 304 și 304 1 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerațiuni. Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 189/2000, modificată și completată de Legea nr. 586/2002, incidentă în cauza de față, cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de acest act normativ se depun la Casele județene de pensii, până la data de 31 decembrie 2003, termen care, însă, nu a fost respectat de reclamanta-intimată, care și-a înregistrat cererea, la data de 3 mai 2004. Potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voința ei.

Intimata-reclamantă a invocat în susținerea solicitării de repunere în termen, împrejurarea că fiind bolnavă de TBC pulmonar, nu a putut depune cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, în termenul legal stabilit, depunând la dosar, numai două adeverințe medicale care atestă în adevăr diagnosticul stabilit de TBC pulmonar pentru perioada 6 august 2001 - 5 august 2002, dată după care i-a fost recomandat intimatei, pentru evitarea recidivei, un regim normal de viață.

În raport cu cele menționate se apreciază că instanța de fond a considerat în mod eronat că starea de boală a intimatei-reclamante, care, însă, nu mai era de actualitate, reprezintă o împrejurare mai presus de voința acesteia, ce a împiedicat-o să-și exercite drepturile în termenul legal prevăzut, respectiv până la data de 31 decembrie 2003. Înalta Curte apreciază împrejurarea, relevată și de intimata-reclamantă, în sensul că prin Legea nr. 323/2004, termenul pentru depunerea cererilor pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2006, nu conduce în mod automat la admiterea cererii de repunere în termen formulată de reclamantă.

Pe de o parte, această nouă prelungire a termenului a fost adoptată abia la data de 6 iulie 2004, cu mult după data în raport cu care reclamanta trebuia să își depună propria cerere, conformându-se, astfel, reglementărilor legale aplicabile și în vigoare la momentul la care ea urma să îndeplinească respectivele formalități. În fine, așa cum s-a arătat deja, repunerea în termen nu putea fi acordată, câtă vreme nu s-a dovedit împiedicarea de acea împrejurare mai presus de voința părții, stare de boală nemaifiind de actualitate, la momentul la care, potrivit reglementărilor în vigoare, reclamanta ar fi trebuit să își depună cererea pentru acordarea drepturilor conferite de Legea nr. 189/2000. Astfel fiind, apreciind că motivele de recurs invocate de recurenta-pârâtă fiind întemeiate, recursul de față va fi admis, iar sentința atacată, casată, pe fond, acțiunea intimatei-reclamante urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Suceava împotriva sentinței civile nr. 174 din 16 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința și pe fond, respinge acțiunea reclamantei N.R. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2004.