ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6130/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6130/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 13 iunie 2002 s-a
înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu cererea de revizuire formulată de V.M. în
baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ. împotriva deciziei civile nr. 271 din 1
aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Sibiu, cu motivarea că aceasta este în
totală contradicție cu decizia civilă nr. 20/2001 a aceluiași tribunal.
Prin decizia civilă nr. 981 din 18
octombrie 2002, Tribunalul Sibiu a declinat competența de soluționare a cererii
de revizuire în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
civilă, prin decizia nr. 1351 din 5 iunie 2003 a respins cererea de revizuire
formulată de V.M., reținând că nu sunt întrunite condițiile art. 322 pct. 7 C.
proc. civ. întrucât soluțiile atacate ca fiind contradictorii sunt date în
aceeași cauză pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile
de atac exercitate de părți.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs revizuientul V.M., considerând că sunt îndeplinite condițiile de
admisibilitate ale cererii de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.
civ., existând contradicție între cele două hotărâri ale Tribunalului Sibiu.
Recursul nu este fondat urmând a fi
respins din următoarele considerente:
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.
civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin
neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când
evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de
instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,
între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Revizuirea pentru contrarietate de
hotărâri își are suportul în respectarea puterii lucrului judecat și ca atare
hotărârile a căror contrarietate se invocă trebuie să fie date în procese diferite,
respectiv în dosare deosebite, iar în cursul celui de-al doilea proces să nu se
fi invocat existența primei hotărâri sau, chiar dacă a fost invocată, instanța
să fi omis a soluționa obiecțiile ridicate în legătură cu excepția lucrului
judecat.
Or, în cauză, cele două decizii
pretins contradictorii sunt pronunțate în același dosar, în cicluri procesuale
diferite.
Astfel, prin decizia civilă nr. 20
din 9 ianuarie 2001, Tribunalul Sibiu a soluționat apelul formulat de
reclamantul V.M .împotriva sentinței civile nr. 5186 din 26 septembrie 2000 a
Judecătoriei Sibiu, pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare
aceleiași instanțe de fond, în timp ce prin decizia civilă nr. 271 din 1
aprilie 2002, același tribunal a soluționat apelul declarat de V.M. împotriva
sentinței civile nr. 6873 din 4 octombrie 2001 a Judecătoriei Sibiu, hotărâre
dată în fond după casare.
Pentru considerentele expuse,
recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
revizuientul V.M. împotriva deciziei civile nr. 1351 din 5 iunie 2003 a Curții
de Apel Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2004.