ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2970/2005

Asupra conflictului de competență de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

R.F. și R.C. au chemat în judecată

Consiliul local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar pentru a se

constatat că au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate

asupra terenului în suprafață de cca 900 mp situat în Constanța, iar prin

accesiune imobiliară, dreptul de proprietate asupra construcției în suprafață

de cca 200 mp (inclusiv anexele gospodărești) edificate pe terenul menționat.

Reclamanții au estimat valoarea

imobiliară la 54.500.000 lei, iar în drept au invocat dispozițiile art.1837,

art. 1846, art. 1847, art. 1890, art. 492 C. civ. și art. 111 C. proc. civ.

Judecătoria

Constanța, prin sentința civilă nr. 1964 din 24 februarie 2004 a admis acțiunea

și a constatat că reclamanții au dobândit ca efect al prescripției achizitive,

dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 881,33 mp situat în

Constanța, cu vecinătățile precizate în dispozitiv.

De asemenea, a constatat că reclamanții

au dobândit, ca efect al accesiunii imobiliare artificiale, dreptul de

proprietate asupra construcțiilor individualizate în dispozitiv, cu mențiunea

că întreg imobilul, teren și construții, este identificat în raportul de

expertiză judiciară întocmit de expertul S.O.

A dispus comunicarea hotărârii Biroului

de Carte Funciară Constanța.

Curtea de Apel Constanța, prin încheirea

nr. 1331/C din 25 noiembrie 2004, în baza art. 158 C. proc. civ., combinat cu

art. II alin. (2) și (3) din Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 a declinat

competența de soluționare a apelului declarat de pârâții Consiliul local

Constanța și Municipiul Constanța prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1964

din 24 februarie 2004 în favoarea Tribunalului Constanța.

La rândul său Tribunalul Constanța, secția

civilă, prin decizia nr. 14 din 11 ianuarie 2005 a declinat competența de

soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Constanța și constituind ivit

conflictul negativ de competență a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație

și Justiție pentru a decide conform art. 21 C. proc. civ.

În motivarea soluției instanța a invocat

dispozițiile art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004 potrivit cărora

hotărârile pronunțate în primă instanță de judecătorii în materia fondului

funciar sunt supuse apelului la tribunal și recursului la curtea de apel.

De asemenea instanța a apreciat că

litigiul cu care au fost sesizate instanțele nu este dintre cele pentru care

Legea nr. 18/1991 reglementează competența de soluționare a judecătoriilor ca

prin grad de jurisdicție, astfel încât se aplică normele de competență

stabilite de art. 282 alin. (1) C. proc. civ. și art. 3 pct. 2 C. proc. civ.,

art. III din Legea nr. 195/2004 negăsindu-și aplicare și deci nici art. 2 pct. 2

lit. l) C. proc. civ.

Referitor la conflictul negativ de

competență ivit urmează a stabili competența în favoarea Curții de Apel

Constanța.

Așa cum deja s-a relevat obiectul

litigiului îl constituie constatatrea existenței unui drept de proprietate

asupra unui imobil, teren și construcție, dobândit prin uzucapiune și respectiv

accesiune imobiliară.

Cauza a fost soluționată în primă

instanță de judecătorie care a pronunțat sentința la 24 februarie 2004, iar

apelul a fost declarat la 7 iunie 2004, fiind sesizată Curtea de Apel Constanța

pe rolul căruia se afla la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 65/2004

aprobată prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004.

Conform art. I pct. 3 din menționata

ordonanță, art. 3 C. proc. civ. a fost motificat în sensul că a fost introdus

și pct. 2 care stabilește în sarcina curților de apel competența de a judecat

apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și

tribunale în primă instanță.

Este adevărat, așa cum a reținut și

tribunalul, că potrivit art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004 hotărârile

pronunțate în primă instanță de judecătorii în materia fondului funciar, sunt

supuse apelului la tribunal și recursului la curtea de apel.

În speță însă, așa cum deja s-a

relevat, litigiul dedus judecății nu are un astfel de obiect și prin urmare

conform art. 282 alin. (1) C. proc. civ. așa cum a fost modificat prin Legea

nr. 195/2004 și art. 3 pct. 2 C. proc. civ. competența de soluționare a apelului

revine Curții de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a apelului

formulat de Consiliul local Constanța și Municipiul Constanța împotriva

sentinței civile nr. 1969 din 24 februarie 2004 a Judecătoriei Constanța, în

favoarea Curții de Apel Constanța.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 aprilie 2005.