ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2835/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată, reclamanții N.S. și N.N. au chemat în judecată Consiliul

Local Constanța și Municipiul Constanța prin primar, solicitând să se constate

că prin efectul prescripției achizitive de 30 ani sunt proprietarii imobilului

situat în Constanța, compus din teren în suprafață de 238 mp, iar pe calea

accesiunii imobiliare sunt proprietarii construcției edificate pe teren.

Judecătoria

Constanța, prin sentința civilă nr. 13075 din 9 octombrie 2003, a admis

acțiunea, a constatat că reclamanții au dobândit prin efectul prescripției

achizitive dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 242,40 mp

situat în Constanța, identificat conform expertizei efectuate în cauză; a

constatat că reclamanții au dobândit pe calea accesiunii imobiliare

artificiale, dreptul de proprietate asupra construcției cu destinația de

locuință edificată pe acest teren.

Prin decizia civilă nr. 518 din 18

mai 2004, Curtea de Apel Constanța a respins apelul formulat de pârâții

Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar, împotriva

sentinței civile nr. 13075 din 9 octombrie 2003 pronunțată de Judecătoria

Constanța.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că, în raport de prevederile art. 1169 C. civ., potrivit cărora

cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească și ale

art. 1847 C. civ. ce reglementează condițiile posesiei, în cauză, din probele

administrate rezultă că posesia exercitată de reclamanți îndeplinește cerințele

prevăzute de textul citat în sensul că reclamanții au posedat fără întrerupere,

continuu, netulburat și sub nume de proprietar suprafața de 242,40 mp pe care

au edificat o casă.

Contrar, pârâții nu au probat în

condițiile art. 1169 C. civ., susținerile din apel.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs, Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar,

invocând, generic, drept motive de casare prevederile art. 304 pct. 1-10 C.

civ., arătând, succint, că:

Din probe nu reiese cu claritate

faptul că posesia reclamantei respectă condițiile impuse de lege, respectiv

art. 1847 și urm. C. civ. situație în care reclamanta nu poate uzucapa.

Drept urmare, în speță, nu sunt

aplicabile nici dispozițiile privind accesiunea imobiliară.

Recursul nu este fondat.

Evident, astfel formulate, motivele

invocate, nu pot fi încadrate în niciunul din motivele de casare prevăzute de

art. 304 C. proc. civ. Cu atât mai mult ele nu ar putea cădea sub incidența

tuturor motivelor de casare invocate, respectiv pct. 1-10 art. 304 C. proc.

civ.

Aceasta întrucât, explicit, recursul

vizează o chestiune de ordin probator, de apreciere a probelor administrate,

probe din care, instanța nu-și putea forma convingerea în sensul soluției

pronunțate.

Dar, chiar dacă s-ar trece peste

aceasta, admițând că incident ar fi motivul de casare, prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și sub acest aspect, recursul, în limitele celor invocate,

nu este fondat, întrucât prin hotărârea atacată, s-a reținut în mod corect

concluzia rezultată din probele administrate în sensul că posesia exercitată de

reclamanți întrunește condițiile prevăzute de art. 1847 C. civ.

În consecință s-a făcut o aplicare

corectă și a prevederilor art. 492 C. civ. constatându-se dobândirea dreptului

de proprietate asupra construcției edificate pe teren.

Față de cele arătate, în temeiul

art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța, prin

Primar împotriva deciziei nr. 518/C din 18 mai 2004 a Curții de Apel Constanța,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2005.