ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4743/2005

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanții M.H.C. și M.L. au chemat

în judecată pe pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin

Primar și au solicitat să se constate că au dobândit dreptul de proprietate,

prin uzucapiune asupra unui teren în suprafață de circa 466,50 mp situat în

Constanța, precum și dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției,

casă de locuit, compusă din patru camere, două holuri, baie, bucătărie, magazie

pe beci și anexe gospodărești.

În motivarea acțiunii se arată că în

anul 1968, împreună cu soția, a ocupat un teren viran pe care a edificat în

regie proprie o locuință.

După decesul soției a continuat să

locuiască în imobil împreună cu fiul său, coreclamant.

Judecătoria Constanța, prin sentința

civilă nr. 2339 din 3 martie 2004 a admis acțiunea reclamanților împotriva

pârâtului Municipiul Constanța prin Primar: a constatat că reclamanții au

dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra

imobilului–teren, în suprafață de 466,50 mp situat în Constanța, astfel cum este

identificat în schița anexă la raportul de expertiză topografică; a constatat

că reclamanții sunt prezumați relativ, în baza art. 492 C. civ., a fi

proprietarii imobilului–construcție evidențiat în raportul de expertiză

imobiliară.

Cu privire la pârâtul Consiliul

Local al Constanța, prin încheierea din 15 septembrie 2003 instanța a admis

excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

Pe fondul cauzei instanța a reținut,

pe baza probelor administrate, că reclamanții stăpânesc un teren de peste 30 de

ani pe care a fost edificată o locuință de soții M.H. și E. După moartea

soției, în anul 1980, reclamantul și fiul său coreclamant au continuat să

stăpânească terenul și locuința edificată.

S-a mai reținut că reclamantul M.H.

figurează ca plătitor de taxe pentru teren (300 mp) încă din anul 1966,

obligațiile fiscale fiind achitate la zi.

Astfel instanța a concluzionat că,

în speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1847 și art. 1890 C.

civ., iar în baza art. 492 C. civ., proprietarul terenului se prezumă a fi

proprietarul construcțiilor.

Apelul comun declarat de Municipiul

Constanța prin Primar și Consiliul Local al Constanța a fost respins prin

decizia civilă nr. 1038 din 5 octombrie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs comun Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local al

Constanța.

Se susține, în esență, că

reclamanții au avut în folosință numai 300 mp teren, pentru care a plătit taxă

de folosință; posesia exercitată de reclamanți a fost clandestină și

discontinuă; reclamanții au o altă adresă în actele de identitate.

Recursul se privește ca nefondat.

Instanțele au stabilit o situație de

fapt în baza probelor administrate, acte, martori, expertize, la care au

aplicat prevederile legale în materia prescripției achizitive și accesiunii

imobiliare.

Astfel corect au reținut instanțele

că posesia a fost continuă, neîntreruptă, netulburată, publică.

Susținerea că posesia nu a fost

publică, adică s-a exercitat pe ascuns, nu este întemeiată. Posesia a fost

publică, față de toate persoanele și în primul rând față de pârâții care au

perceput taxe fiscale pentru această posesie.

Împrejurarea că la măsurătoarea

făcută de expert au fost identificați 466,50 mp în loc de 300 mp pentru care

s-au plătit taxe, constituie o problemă fiscală, fără legătură cu obiectul

procesului, dobândirea proprietății prin uzucapiune, diferența nefiind

semnificativă din acest punct de vedere.

Nici adresa din actul de identitate

nu poate avea legătură cu obiectul litigiului care se înscrie în sfera

dreptului civil, după cum s-a arătat, fiind reglementat de prevederile art.

1846–1862 și art. 492 C. civ.

Față de cele ce preced, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâții Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local

Constanța împotriva deciziei nr. 1038/C din 5 octombrie 2004 a Curții de Apel

Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2005.