ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4743/2005

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții M.H.C. și M.L. au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar și au solicitat să se constate că au dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune asupra unui teren în suprafață de circa 466,50 mp situat în Constanța, precum și dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției, casă de locuit, compusă din patru camere, două holuri, baie, bucătărie, magazie pe beci și anexe gospodărești. În motivarea acțiunii se arată că în anul 1968, împreună cu soția, a ocupat un teren viran pe care a edificat în regie proprie o locuință. După decesul soției a continuat să locuiască în imobil împreună cu fiul său, coreclamant.

Judecătoria Constanța, prin sentința civilă nr. 2339 din 3 martie 2004 a admis acțiunea reclamanților împotriva pârâtului Municipiul Constanța prin Primar: a constatat că reclamanții au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului–teren, în suprafață de 466,50 mp situat în Constanța, astfel cum este identificat în schița anexă la raportul de expertiză topografică; a constatat că reclamanții sunt prezumați relativ, în baza art. 492 C. civ., a fi proprietarii imobilului–construcție evidențiat în raportul de expertiză imobiliară. Cu privire la pârâtul Consiliul Local al Constanța, prin încheierea din 15 septembrie 2003 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

Pe fondul cauzei instanța a reținut, pe baza probelor administrate, că reclamanții stăpânesc un teren de peste 30 de ani pe care a fost edificată o locuință de soții M.H. și E. După moartea soției, în anul 1980, reclamantul și fiul său coreclamant au continuat să stăpânească terenul și locuința edificată. S-a mai reținut că reclamantul M.H. figurează ca plătitor de taxe pentru teren (300 mp) încă din anul 1966, obligațiile fiscale fiind achitate la zi. Astfel instanța a concluzionat că, în speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1847 și art. 1890 C. civ., iar în baza art. 492 C. civ., proprietarul terenului se prezumă a fi proprietarul construcțiilor. Apelul comun declarat de Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local al Constanța a fost respins prin decizia civilă nr. 1038 din 5 octombrie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs comun Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local al Constanța. Se susține, în esență, că reclamanții au avut în folosință numai 300 mp teren, pentru care a plătit taxă de folosință; posesia exercitată de reclamanți a fost clandestină și discontinuă; reclamanții au o altă adresă în actele de identitate. Recursul se privește ca nefondat. Instanțele au stabilit o situație de fapt în baza probelor administrate, acte, martori, expertize, la care au aplicat prevederile legale în materia prescripției achizitive și accesiunii imobiliare. Astfel corect au reținut instanțele că posesia a fost continuă, neîntreruptă, netulburată, publică. Susținerea că posesia nu a fost publică, adică s-a exercitat pe ascuns, nu este întemeiată.

Posesia a fost publică, față de toate persoanele și în primul rând față de pârâții care au perceput taxe fiscale pentru această posesie. Împrejurarea că la măsurătoarea făcută de expert au fost identificați 466,50 mp în loc de 300 mp pentru care s-au plătit taxe, constituie o problemă fiscală, fără legătură cu obiectul procesului, dobândirea proprietății prin uzucapiune, diferența nefiind semnificativă din acest punct de vedere. Nici adresa din actul de identitate nu poate avea legătură cu obiectul litigiului care se înscrie în sfera dreptului civil, după cum s-a arătat, fiind reglementat de prevederile art. 1846–1862 și art. 492 C. civ. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța împotriva deciziei nr. 1038/C din 5 octombrie 2004 a Curții de Apel Constanța, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2005.