ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2338/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 11578 din 12 decembrie 2003 dată în Camera de Consiliu de Judecătoria Cluj Napoca, a fost admisă cererea Biroului executorului judecătoresc C.M.R. pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința penală nr. 1314/2002 a Judecătoriei Cluj Napoca împotriva debitorului P.V. din Cluj Napoca, în favoarea creditorului C.A. din aceeași localitate și domiciliat la aceeași adresă. Hotărârea a fost confirmată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia civilă nr. 488 A din 1 martie 2004 ca urmare a respingerii apelului declarat de debitorul P.V. Instanța de apel a reținut că motivele invocate de apelant în legătură cu netemeinicia și nelegalitatea sentinței penale nr. 1314/2003 a Judecătoriei Cluj Napoca ce constituie titlu executoriu, nu pot fi valorificate în cadrul procedurii încuviințării executării silite.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs în termenul prevăzut de lege debitorul P.V., care a susținut în esență că instanța de apel i-a încălcat dreptul la apărare și totodată s-a considerat în mod greșit investită cu un apel la încheierea de încuviințare a executării silite, când în realitate, prin calea de atac exercitată, el a atacat sentința penală nr. 1314 din 24 octombrie 2002 a Judecătoriei Cluj Napoca pronunțată în dosarul penal 6279/2002, invocată drept titlu executoriu. Recursul este fondat. La 2 februarie 2004, P.V.

a transmis Judecătoriei Cluj Napoca apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 1314, pronunțată de această instanță la data de 24 octombrie 2002. În cuprinsul cererii de apel, apelantul a precizat, că a primit hotărârea penală atacată la 20 ianuarie 2004, odată cu somația de executare emisă de executorul judecătoresc în baza încheierii civile nr. 11578 din 12 decembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul civil nr. 13839/2003. În motivarea apelului s-au invocat motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței penale, solicitându-se explicit 1 „nulitatea actului și anularea sentinței penale”, 3 „casarea hotărârii penale nr. 1314/2002, și 4 „suspendarea punerii în aplicare a hotărârii penale până la rămânerea sa definitivă”.

Totodată, apelantul a solicitat, atât prin acțiune, cât și prin cerere separată, amânarea judecării cauzei la primul termen de judecată în vederea angajării unui apărător. Contrar dispozițiilor art. 156 C. proc. civ., în conformitate cu care instanța poate acorda un termen de judecată pentru lipsa de apărare temeinic motivată, instanța de apel a procedat la judecată la primul termen în lipsa apelantului și fără a lua în prealabil în discuție cererea formulată în acest sens. Or, cum rezultă din cele mai sus menționate, cu privire la cererea de apel al cărei conținut implică precizările de rigoare privind eventuala investire a instanței civile prin delimitarea motivului de apel împotriva hotărârii civile, de cele privind hotărârea penală atacată, cât și prin justificarea imposibilității angajării avocatului ales până la primul termen de judecată, cererea pentru lipsă de apărare era întemeiată și se impunea a fi admisă.

Ca urmare, recursul se va admite cu consecința casării hotărârii atacate și a trimiterii cauzei la aceeași instanță spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de debitorul P.V. împotriva deciziei nr. 488/A din 1 martie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Casează decizia și trimite cauza la Curtea de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2005 .