ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1635/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 823

din 17 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 74 lit. a) C. pen., raportat la

art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata D.G. la pedeapsa

închisorii de 8 ani și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr.

143/2000 și art. 74 lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C.

pen., a fost condamnată inculpata D.G. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 2 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu

aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) –

art. 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea și anume

pedeapsa de 8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de o zi, de la data de 11

aprilie 2001 la 12 aprilie 2001.

În baza art. 2 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 și art. 74 lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1)

lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata I.R. la pedeapsa închisorii de 8

ani și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr.

143/2000 și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1)

lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata I.R. la pedeapsa închisorii de 2

ani și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) –

art. 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea și anume

pedeapsa de 8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de o zi, de la data de 11

aprilie 2001 la 12 aprilie 2001.

În baza art. 17 din Legea

nr. 143/2000 s-a constatat că drogurile ridicate cu ocazia percheziției și

anume o pungă conținând 0,12 grame heroină, o fiolă de sticlă spartă cu urme de

heroină și o fiolă de plastic cu urme de heroină au fost distruse în procesul

de laborator.

Au fost obligate

inculpatele, fiecare, la plata a 3.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatele D.G. și I.R.

locuiesc în imobilul situat în București.

La data de 10 aprilie 2001,

numitul V.V.C. a formulat un autodenunț din care rezultă că este consumator de

droguri, iar la data de 10 aprilie 2001 s-a deplasat la locuința situată pe

str. Horei și a cumpărat de la cele două inculpate o doză de heroină contra

sumei de 100.000 lei. A mai precizat consumatorul că și-a administrat doza în

locuință.

În baza acestui denunț, în

data de 11 aprilie 2001, lucrătorii de poliție au descins în locuința situată

pe str. Horei și cu acest prilej, în urma percheziției domiciliare, în prima

cameră, în care se afla inculpata D.G. au fost descoperite și ridicate

următoarele: o folie de celofan transparent decupată, ce prezenta urme de

substanță pulverulentă, o fiolă spartă ce prezenta urme de arsură, precum și un

capac de culoare roșie de seringă.

În spatele unei canapele a

fost găsită o pungă de celofan alb transparent sigilat la capăt prin ardere,

care conținea o substanță de culoare bej pulverulentă.

Pe bufet, într-un ghiveci au

găsit două seringi folosite. În dulapul de bucătărie, într-un sertar, au fost

găsite mai multe bucăți de celofan decupate, de culoare alb transparent, de

formă concentrică, iar în curtea imobilului au fost găsite mai multe bucăți de

celofan alb transparent decupate concentric.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 164779 din 17 aprilie 2001, al I.G.P., laboratorul de

analize fizico-chimice a rezultat că în punga de material plastic ridicată din

locuința inculpatelor s-au pus în evidență urme de heroină.

În drept, faptele

inculpatelor au fost încadrate în dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000, respectiv trafic de droguri de mare risc și art. 5 din Legea nr.

143/2000, respectiv punerea la dispoziție cu știință a unei locuințe pentru

consumul ilicit de droguri.

Individualizarea pedepselor

s-a făcut în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.,

apreciindu-se că se impune reținerea de circumstanțe atenuante, cu consecința

reducerii pedepsei sub limita minimului special.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel inculpatele D.G. și I.R., care o critică pentru nelegalitate,

în sensul greșitei condamnări, deoarece fapta lor nu este prevăzută de legea

penală.

Au mai solicitat reducerea

pedepselor aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 5 din Legea nr.

143/2000.

Prin decizia penală nr. 695/

A din 29 septembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 2391/2004, Curtea de Apel

București a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele D.G. și

I.R.

Nemulțumite, acestea au

declarat recursuri pe care, în termen legal, le-au înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția penală.

Ele solicită admiterea

recursurilor, reducerea pedepselor spre minimul prevăzut de lege cu aplicarea

art. 81 C. pen.

Recursurile având ca temei

prevederile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., sunt neîntemeiate și

urmează a fi respinse ca atare.

Instanța de fond a stabilit,

iar cea de apel a menținut, pedepse în deplină concordanță cu criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen., referitoare la modul și împrejurările comiterii

faptei, al gradului de pericol social generic, dar și cel concret al

infracțiunii, de limite impuse de textul incriminator, dar și de situațiile

personale ale celor două inculpate.

În acest mod

proporționalizarea pedepselor a fost judicioasă și în deplină concordanță cu

scopul coercitiv – educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpatele D.G. și I.R. împotriva deciziei penale nr.

695/ A din 29 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedepsele

aplicate, timpul reținerii de 24 de ore, respectiv, de la 11 aprilie 2001 la 12

aprilie 2001, pentru ambele inculpate.

Obligă pe recurentele

inculpate la plata sumei de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 martie 2005.