ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2447/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 414 din 20 decembrie 2004, Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul D.I. la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 C. pen., cu referire la art. 208 alin. (1) lit. g) și i) și alin. (3) lit. c) din același cod, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 37 lit. b) din același cod. S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 69 C. pen. Pe latură civilă, în baza art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile SC S.D. SRL Baia Mare suma de 268.250.000 lei despăgubiri civile.

Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că inculpatul, în luna ianuarie 2004, atât ziua cât și noaptea, de mai multe ori, având asupra sa un bomfaier, a tăiat și sustras cablu electric de pe stâlpii amplasați în punctul de lucru B. aparținător părții civile. Cantitățile de cablu astfel sustrase au fost vândute de el și de fiul său, unei societăți având ca obiect recuperarea metalelor feroase și neferoase. Paguba creată societății parte civilă a fost de 268.250.00 lei. În faza urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, dar, cu toate diligențele depuse de prima instanță, el nu s-a prezentat spre a fi audiat sau pentru a se apăra la cercetarea judecătorească.

Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind imposibilitatea obiectivă de a-și formula apărări la judecarea în fond a cauzei, sens în care a susținut că se impune rejudecarea, netemeinicia pedepsei aplicate, precum și nelegala obligare la plata despăgubirilor civile. Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 39 din 9 februarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Nemulțumit și de hotărârea pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 385 9 pct. 17, pct. 14 și pct. 17 1 C. proc. pen., respectiv faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică, s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen.

și s-a făcut o greșită aplicare a legii în ce privește soluționarea laturii civile. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Probele administrate în ambele faze ale procesului penal au conturat cert vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de furt calificat în condițiile agravantelor legale reținute: pe timp de noapte, prin escaladare, în formă continuată. Orientându-se la aplicarea pedepsei de 4 ani închisoare, instanța a avut în vedere pericolul social grav al faptei săvârșite, acesta fiind mărit și de comiterea ei în formă continuată, precum și de consecințele patrimoniale aduse părții civile, împrejurările în care actele infracționale au fost realizate, în cauză inculpatul atrăgând și participarea fiului său, dar și persoana inculpatului, cu antecedente penale și care s-a sustras cercetării judecătorești.

De asemenea, executarea pedepsei în regim de privare de libertate va fi în măsură să realizeze și scopul, așa cum este prevăzut în art. 52 C. pen. Referitor modului de soluționare a laturii civile, se reține că partea prejudiciată prin fapta inculpatului, respectiv SC S.D. SRL Baia Mare a detaliat costurile cablului electric sustras, încă din faza urmăririi penale. Conform art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., repararea pagubei se face prin plata unei despăgubiri bănești. În cauză, întrucât cantitățile de cablu electric sustrase de inculpat au fost valorificate de el și, deci, nu s-a mai putut realiza repararea în natură a pagubei aduse, instanța, legal l-a obligat pe inculpat să dezdăuneze partea civilă cu contravaloarea bunurilor.

Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. Conform art. 192 C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.I. împotriva deciziei penale nr. 39/ A din 9 februarie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 aprilie 2005.