ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2447/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 414

din 20 decembrie 2004, Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul D.I. la 4

ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 C.

pen., cu referire la art. 208 alin. (1) lit. g) și i) și alin. (3) lit. c) din

același cod, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea aplicării

dispozițiilor art. 37 lit. b) din același cod.

S-a făcut aplicarea art. 71

și a art. 69 C. pen.

Pe latură civilă, în baza

art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., inculpatul a fost

obligat să plătească părții civile SC S.D. SRL Baia Mare suma de 268.250.000

lei despăgubiri civile.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că inculpatul, în luna ianuarie 2004, atât ziua cât și

noaptea, de mai multe ori, având asupra sa un bomfaier, a tăiat și sustras

cablu electric de pe stâlpii amplasați în punctul de lucru B. aparținător

părții civile. Cantitățile de cablu astfel sustrase au fost vândute de el și de

fiul său, unei societăți având ca obiect recuperarea metalelor feroase și neferoase.

Paguba creată societății

parte civilă a fost de 268.250.00 lei.

În faza urmăririi penale,

inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, dar, cu toate diligențele depuse de

prima instanță, el nu s-a prezentat spre a fi audiat sau pentru a se apăra la

cercetarea judecătorească.

Împotriva sentinței,

inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind imposibilitatea obiectivă

de a-și formula apărări la judecarea în fond a cauzei, sens în care a susținut

că se impune rejudecarea, netemeinicia pedepsei aplicate, precum și nelegala

obligare la plata despăgubirilor civile.

Curtea de Apel Cluj, prin

decizia penală nr. 39 din 9 februarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat.

Nemulțumit și de hotărârea

pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile

de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 385

9

pct. 17, pct.

14 și pct. 17

1

C. proc. pen., respectiv faptei săvârșite i s-a dat o

greșită încadrare juridică, s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport

cu prevederile art. 72 C. pen. și s-a făcut o greșită aplicare a legii în ce

privește soluționarea laturii civile.

Recursul declarat de

inculpat nu este fondat.

Probele administrate în

ambele faze ale procesului penal au conturat cert vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii de furt calificat în condițiile agravantelor legale

reținute: pe timp de noapte, prin escaladare, în formă continuată.

Orientându-se la aplicarea

pedepsei de 4 ani închisoare, instanța a avut în vedere pericolul social grav

al faptei săvârșite, acesta fiind mărit și de comiterea ei în formă continuată,

precum și de consecințele patrimoniale aduse părții civile, împrejurările în

care actele infracționale au fost realizate, în cauză inculpatul atrăgând și

participarea fiului său, dar și persoana inculpatului, cu antecedente penale și

care s-a sustras cercetării judecătorești.

De asemenea, executarea

pedepsei în regim de privare de libertate va fi în măsură să realizeze și

scopul, așa cum este prevăzut în art. 52 C. pen.

Referitor modului de

soluționare a laturii civile, se reține că partea prejudiciată prin fapta

inculpatului, respectiv SC S.D. SRL Baia Mare a detaliat costurile cablului

electric sustras, încă din faza urmăririi penale.

Conform art. 14 alin. (3)

lit. b) C. proc. pen., repararea pagubei se face prin plata unei despăgubiri

bănești.

În cauză, întrucât

cantitățile de cablu electric sustrase de inculpat au fost valorificate de el

și, deci, nu s-a mai putut realiza repararea în natură a pagubei aduse,

instanța, legal l-a obligat pe inculpat să dezdăuneze partea civilă cu

contravaloarea bunurilor.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul D.I. împotriva deciziei penale nr. 39/ A din 9

februarie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 aprilie 2005.