ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 110/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul V.I. a chemat în

judecată pe pârâta B.M. și a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de

2.000.000 lei reprezentând contravaloarea geamurilor unui tractor și a

vopsitului capotei.

În motivarea acțiunii se arată că

pârâta a aruncat cu pietre în timp ce conducea tractorul provocându-i

distrugerile arătate.

Pe parcursul procesului reclamantul

și-a majorat pretențiile la suma de 4.368.962 lei.

Acțiunea a fost timbrată cu 200.000

lei taxă judiciară de timbru și 5.000 lei timbru judiciar.

Judecătoria Târgoviște, prin

sentința civilă nr. 3443 din 24 octombrie 2003 a admis acțiunea și a obligat

pârâta să plătească reclamantului suma de 2.000.000 lei despăgubiri și 205.000

lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri

reclamantul a declarat apel, ce a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel

Ploiești prin decizia civilă nr. 337 din 11 februarie 2004.

Instanța a reținut că

apelantul-reclamant, deși a fost legal citat cu mențiunea de a timbra apelul,

acesta nu s-a conformat fiind astfel aplicabile dispozițiilor art. 20 din Legea

nr. 146/1997.

Împotriva acestei hotărâri

reclamantul a formulat prezentul recurs.

Se susține că nu a fost citat la

curtea de apel pentru a putea achita taxa judiciară de timbru.

Recursul se privește ca nefondat.

În dosarul curții de apel la fila 4

se află procesul-verbal pentru îndeplinirea procedurii de citare din care

rezultă că apelantul-reclamant V.I. a fost legal citat, cu mențiunea de a

depune taxa judiciară de timbru cu precizarea că aceasta reprezintă ½

din „nota de timbraj”.

Rezultă deci că reclamantul știa și

de termen și de necesitatea de a achita taxa judiciară de timbru. Suma cuvenită

putea fi ușor calculată deoarece reclamantul știa ce sumă a achitat la instanța

de fond, fiind necesar a efectua o operație de împărțire.

Față de cele ce preced, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantul V.C.I. împotriva deciziei nr. 337 din 11 februarie 2004

a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2005.