ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 208/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 280 din 9 august 2004, Tribunalul Bihor a respins contestația la executarea sentinței penale nr. 283/2003 a aceluiași tribunal formulată de condamnatul L.A. Instanța a reținut că, motivul invocat de condamnat prin cerere, respectiv reducerea pedepsei, nu se regăsește printre cazurile prevăzute de art. 461 C. proc. pen., în care se poate face contestație la executare. Apelul condamnatului a fost respins prin decizia penală nr. 223 din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel Oradea. Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către condamnat, solicitând în scris și oral în fața instanței, reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat. În adevăr, așa cum corect au reținut instanțele în precedent, motivul invocat prin cerere de către condamnat, respectiv reducerea pedepsei, nu se află printre cazurile expres arătate în art. 461 C. proc. pen., în care poate fi făcută contestația la executare. Așa fiind, respingând recursul condamnatului ca nefondat, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul condamnat L.A. împotriva deciziei penale nr. 223/ A din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel Oradea. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 ianuarie 2005.