ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6617/2004

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 24 noiembrie 2004 de către Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. 1705/P/Ap/2004 al acelei instanțe, a fost menținută, în baza art. 160 b C. proc. pen., starea de arest preventiv a inculpatului M.C., deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 159 din 27 iunie 2003 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs. Apărătorul a criticat această hotărâre susținând că nu este legală și temeinică, deoarece instanța respectivă a putut stabili cu certitudine dacă lipsa de abilitate a inculpatului a dus la decesul unei persoane și rănirea altora.

În plus considerând că pedeapsa aplicată este exagerată, iar inculpatul nu are antecedente penale, apărătorul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și revocarea măsurii arestării preventive deoarece punerea în libertate a acestuia nu afectează bunul mers al procesului penal întrucât el nu prezintă un pericol pentru societate. Recursul nu este fondat. Analizând hotărârea atacată se constată că este legală și temeinică.

Astfel, gravitatea deosebită a uneia din infracțiunile comise și anume cea prevăzută de art. 174, combinat cu art. 175, raportat la art. 176 C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat de către prima instanță la 25 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., precum și săvârșirea unor alte fapte penale, lovirea a două persoane, cauzându-le leziuni corporale pentru care au fost necesare 8-9 zile și respectiv 7-8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare; conducerea pe drumurile publice fără permis a unui autovehicul cu care intenționat a intrat într-un grup de persoane determinând decesul uneia din ele și vătămări corporale altora, vindecabile în 28-30 zile, au impus luarea măsurii arestării preventive.

Constatând că subzistă temeiurile care au determinat privarea de libertate a inculpatului, ținând seama de modul concret de comitere a faptelor, așa cum rezultă din sentința penală nr. 544 din 17 octombrie 2004 a Tribunalului Brașov și considerând că lăsarea în libertate a recurentului pentru aceste motive prezintă pericol pentru ordinea publică, instanța de recurs urmează să respingă recursul declarat. Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluționării cauzei în care se include și onorariul apărătorului din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, vor fi restituite de către recurent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E

Respinge recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva încheierii de ședință din 24 noiembrie 2004 a Curții de Apel Brașov, ca nefondat. Obligă pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2004.