ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5973/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 726 din 27 decembrie 2002, Tribunalul Dolj, a condamnat pe inculpatul G.G. la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) din același cod, prin schimbarea încadrării juridice din 14 infracțiuni prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani. În baza art. 257 alin. (2) C. pen., combinat cu art. 118 lit. d) C. proc. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 2.100.000 lei.

Potrivit art. 257 alin. (2) C. pen., s-a confiscat câte 300.000 lei de la numiții A.F., A.C., B.F.C., I.A.M., G.F.C. și A.M.C. și câte 350.000 lei de la numiții C.H.I., C.A.C. și S.M. Pentru pronunțarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: Inculpatul G.G., student la F.E. din cadrul Universității Craiova, în ziua de 18 ianuarie 2001, s-a întâlnit cu A.F.C., în barul facultății. c u acest prilej, a aflat că acesta și alți colegi care îl însoțeau, toți studenți în anul III secția „Centrale Termoelectrice”, urmează să susțină la 22 ianuarie 2001 examen la disciplina „electronică digitală”, cu profesorul F.V., studenții exprimându-și teama de a nu promova examenul, fiind insuficient pregătiți.

În această situație, prevalându-se de o relație apropiată cu profesorul F.V., căruia îi fusese colaborator timp îndelungat la Studioul de televiziune T.U., inculpatul a pretins de la fiecare student suma de 350.000 lei pentru a interveni la profesor, ca acesta să le acorde o notă suficientă promovării examenului, precizându-le că 300.000 lei îi va da profesorului, iar 50.000 lei îi va opri pentru sine. Motivați de faptul, cunoscut unora dintre cei prezenți, că inculpatul este în bune relații cu profesorul examinator, un număr de 15 studenți i-au înmânat lui G.G. sume de bani, cuprinse între 300.000 lei și 350.000 lei. Pentru a-i convinge de veridicitatea afirmațiilor sale, inculpatul l-a rugat pe C.F.C.

să-l însoțească la sediul postului de televiziune, unde el a intrat într-un birou și revenind i-a comunicat martorului că examenul va fi promovat. Din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul nu a efectuat demersuri la profesorul F.V., în sensul dorit de studenți și nici nu i-a înmânat acestuia vreo sumă de bani. Prin decizia penală nr. 322 din 3 iunie 2003, Curtea de Apel Craiova, admițând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. și reținând, în favoarea inculpatului, circumstanțe atenuante, prin aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a redus pedeapsa stabilită acestuia la 1 an închisoare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul care, prin apărător, a solicitat menținerea hotărârii primei instanțe prin aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., suspendându-se condiționat executarea pedepsei, față de faptul că au trecut patru ani de la săvârșirea faptelor, timp în care inculpatul s-a căsătorit, având și un copil minor. Inculpatul regretă fapta și a restituit sumele de bani primite de la studenți. Recursul este nefondat. Instanța de control judiciar a reținut, pe baza probelor administrate în cauză, o situație de fapt corectă, încadrând corespunzător, din punct de vedere juridic, faptele săvârșite de inculpat.

Înalta Curte constată că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului au fost respectate, de către instanța de apel, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., aceasta stabilind o pedeapsă just individualizată, raportată la pericolul social ridicat al faptelor săvârșite, la stăruința inculpatului în săvârșirea lor, antrenând mai multe persoane și împrejurarea că el a mai fost condamnat în antecedente, respectiv în 1998 la 3 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 312 C. pen. De asemenea, inculpatului i s-au acordat circumstanțe atenuante, fiindu-i redusă substanțial pedeapsa, sub minimul special prevăzut de lege. Față de aceste elemente, corect instanța de apel a apreciat că pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, este în măsură să atingă scopul reeducării inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni conform art. 52 C. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul inculpatului în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând hotărârea atacată, ca fiind temeinică și legală. În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.G., împotriva deciziei penale nr. 322 din 3 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare. DEFINITIVĂ. Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2004.