ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3704/2009

Asupra recursului de față: În baza actelor și lucrărilor din dosar, instanța constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 136 din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 6566/63/2008 s-au dispus următoarele: În baza art. 139 6 alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul T.S., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 140 lit. a), g) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicare art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) teza ultimă C. pen. același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 300 RON amendă penală.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. d) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pe durata termenului de încercare de 4 ani. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în condițiile art. 71 alin. (2) și alin. (5) C. pen. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile M.C.A. Inc, A.S.I., U.P.F.R., Ro-Act România. A fost obligat inculpatul la 1000 euro către partea civilă M.C., despăgubiri civile reprezentând daune morale, la 1000 euro despăgubiri civile cu titlu de daune morale către partea civilă A. Inc.

și la 1000 euro despăgubiri civile cu titlu de daune morale și către partea civilă A.S.I. De asemenea inculpatul a fost obligat la plata sumei de 3.000 RON despăgubiri civile cu titlu de daune materiale către partea civilă U.P.F. și la 3.000 RON despăgubiri civile cu titlu de daune materiale către partea civilă RO-Act cu sediul în București. În baza art. 118 lit. a) C. pen. rap. la art. 139 alin. (14) lit. c) din Legea nr. 8/1996 modificată și art. 139 alin. (17) din Legea nr. 8/1996 modificată, s-a dispus confiscarea a 4272 compact discuri pirat și 731 DVD pirat ridicate de inculpat în vederea distrugerii. În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 139 alin. (17) din Legea nr. 8/1996 modificată, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a patru hard discuri: marca M. seria a, marca I. seria b, marca M. seria C și marca I. d. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 800 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, având indicii despre faptul că T.S. se ocupă cu comercializarea de fonograme (CD și DVD) pirat, în târgul săptămânal din Craiova, la data de 16 februarie 2006, organele de poliție au organizat o percheziție la domiciliul acestuia, prilej cu care au identificat 8700 discuri optice și 4 calculatoare, după cum urmează: 3600 CD-uri și DVD-uri conținând muzică, 1800 CD-uri și DVD-uri conținând filme, 1300 CD-uri și DVD-uri conținând programe pentru calculator, 2000 CD-uri neidentificate, 2050 carcase pentru CD și 1650 coperți, precum și 4 hard-disk-uri. Toate bunurile ridicate au fost expertizate în cadrul O.R.D.A., raportul de constatare tehnico-științifică concluzionând că din numărul total de 6361 compact discuri, numai 144 de bucăți sunt produse originale, 4272 fiind produse pirat, iar restul nu au putut fi accesate, fiind defecte.

S-a constatat că din numărul total de 2339 DVD-uri, 32 sunt originale, 848 nu au putut fi accesate, fiind defecte, 568 sunt neînregistrate, 731 fiind produse pirat. Instanța de fond a mai reținut că inculpatul inscripționa, cu ajutorul celor 4 calculatoare datate cu CD-writer și DVD-writer - discuri optice, pe care le ambala în carcase și le vindea ulterior în târgul de săptămână, promovând mărfurile prin diverse cataloage și oferte cu titluri. Din întreg materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut starea de fapt descrisă în actul de sesizare și încadrarea juridică a faptelor ca fiind corecte, apreciind că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită, avându-se în vedere și recunoașterea acestuia.

Astfel, în sarcina inculpatului s-a reținut că acesta inscripționa cu ajutorul a 4 calculatoare găsite la locuința sa, cu ocazia percheziției domiciliare, compact discuri și discuri pirat pe care, ulterior le vindea la diferite persoane și în târgul de săptămână, iar pentru a vinde produsele piratate, inculpatul deținea numeroase cataloage de prezentare cu CD și DVD, muzică și filme, piratate. În drept s-a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpatului constând în inscripționarea de CD-uri și DVD-uri, pirat, deținerea și depozitarea acestora în scop comercial, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 139 6 alin. (1), (3), (5) din Legea nr. 8/1996, modificată.

S-a mai apreciat că faptele reținute în sarcina inculpatului, constând în reproducerea operelor sau produselor purtătoare de drepturi conexe și fixarea în scop comercial a interceptărilor sau executărilor artistice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 140 lit. a), g) din Legea nr. 8/1996, modificată. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul T.S. În motivare, parchetul a arătat că aplicarea circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei în minimul special prevăzut de lege nu era oportună, că nu s-au restituit compact discurile și DVD-urile ridicate de la inculpat, nefiind produse pirat și nu au fost puse în aplicare disp.

art. 439 lit. b) C. pen. Inculpatul, în motivarea apelului, a susținut că atât pedeapsa, cât și cuantumul daunelor materiale și morale este prea mare, solicitând reducerea acestora. Prin Decizia penală nr. 167 din 10 iulie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 6566/63/2008, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și de inculpatul T.S. împotriva sentinței anterior menționate și a desființat în parte sentința, în sensul că a dispus restituirea către inculpat a următoarelor bunuri: 2089 compact discuri, 1608 DVD-uri, 2058 carcase pentru DVD-uri și CD-uri, 1650 coperți pentru DVD-uri și CD-uri, 4 unități centrale de calculator și 4 monitoare, așa cum au fost descrise în dovada seria A din 21 martie 2006. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Instanța de apel a reținut că starea de fapt a fost corect stabilită de către instanța de fond pedeapsa aplicată, fiind just individualizată, dar și că acțiunea civilă a fost corect soluționată, atât din punct de vedere al daunelor morale, cât și al daunelor materiale. Pe de altă parte, instanța de apel a apreciat că restituirea unităților centrale de calculator și a monitoarelor este o măsură necesară deoarece confiscarea lor ar fi o măsură exagerată în raport cu gravitatea faptei și consecințele acesteia. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În drept, recursul declarat de parchet a fost întemeiat pe disp.

art. 385 9 pct. 17 (referitor la greșita încadrare juridică a faptelor săvârșite de către inculpat) pct. 14 (referitor la greșita individualizare a pedepselor) și pct. 17 1 C. proc. pen. (referitor la faptul că în mod greșit instanțele de judecată nu au dispus confiscarea specială a unităților centrale de calculator și a monitoarelor folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunilor). Concluziile reprezentantului parchetului și ale apărătorului intimatului inculpat au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate. Examinând recursul declarat din perspectiva cazurilor de casare invocate, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru considerentele ce vor urma.

Potrivit disp. art. 139 6 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă de la 2000 RON la 20.000 RON, promovarea de mărfuri pirat, prin orice mijloace și în orice mod, inclusiv, prin utilizarea anunțurilor publice ori a mijloacelor electronice de comunicare sau prin expunerea ori prezentarea către public a listelor sau cataloagelor. Din examinarea textului de lege, se constată că acesta reglementează o faptă distinctă, are un regim sancționator propriu, astfel că se impunea ca instanțele de judecată să rețină în mod distinct această infracțiune în concurs cu infracțiunile prev. de art. 139 6 alin. (2), (3) din Legea nr. 8/1996, respectiv art. 140 lit. a), g) din aceeași lege.

Conform disp. art. 140 lit. a) din Legea nr. 8/1996, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la o lună la doi ani sau cu amendă reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de această lege. Potrivit art. 140 lit. g) din aceeași lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu sancțiunea anterior menționată fixarea, în scop comercial, a interpretărilor sau a execuțiilor artistice, ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune, de asemenea fără autorizarea sau consimțământul drepturilor recunoscute de legea în discuție. Curtea reține că, în prezenta cauză, disp. art. 140 lit. g) din Legea nr. 8/1996 nu-și găsesc aplicabilitatea, astfel că în baza art. 334 C. proc.

pen., va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 140 lit. a) și g) din Legea nr. 8/1996, în cea prev. de art. 140 lit. a) din aceeași lege, text în baza căruia va dispune condamnarea inculpatului la 300 RON amendă penală cu aplicarea disp. art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen. Tot astfel, în baza art. 334 C. proc. pen., va schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 139 6 alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 8/1996 în cea prev. de art. 139 6 alin. (2) și (3) din aceeași lege, dispunând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea disp. art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen. Pe de altă parte, Curtea constată că în mod greșit instanța de apel a apreciat că ar constitui o măsură exagerată în raport cu gravitatea faptelor și cu consecințele acestora, confiscarea unităților centrale de calculator și a monitoarelor ridicate de la inculpat în urma percheziției efectuate la domiciliul acestuia.

Curtea reține că și aceste bunuri trebuiau să constituie obiectul măsurii de siguranță a confiscării speciale prevăzută de art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., în condițiile în care s-a dovedit că erau folosite la săvârșirea infracțiunilor și aparțin inculpatului. Contrar celor reținute de instanța de apel, Curtea apreciază că măsura confiscării este pe deplin justificată, în raport de natura activităților desfășurate de inculpat și de gravitatea acestora. Cu privire la motivul de recurs prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., invocat de parchet, se reține că, potrivit disp. art. 72 alin. (1) C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale C. pen., de limitele speciale ale pedepselor, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Înalta Curte, apreciază că prima instanță, în procesul individualizării, pornind de la criteriile generale anterior menționate, a stabilit pedepse într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunilor și circumstanțelor personale ale inculpatului, în mod just fiind apreciate ca îndeplinite condițiile prev. de art. 74 lit. a) C. pen. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea apreciază că sancțiunea aplicată, fără executare efectivă, este de natură să corespundă dublului scop educativ și coercitiv al pedepsei, astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen. Astfel fiind, Curtea reține ca fiind neîntemeiată solicitarea parchetului de reindividualizare a pedepselor aplicate inculpatului T.S.

Cu privire la celelalte două critici formulate de parchet, Curtea le reține ca fiind fondate, pentru considerentele anterior expuse. Astfel fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și va casa în parte decizia atacată și Sentința penală nr. 136 din 16 martie 2009 a Tribunalului Dolj numai cu privire la latura penală. Astfel în baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (2), (3) și (5) din Legea nr. 8/1996 în cea prevăzută de art. 139 6 alin. (2) și (3) din aceeași lege sens în care inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen.

De asemenea, în baza aceluiași text de lege, se va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 140 lit. a) și g) din Legea nr. 8/1996 în cea prevăzută de art. 140 lit. a) din aceeași lege, sens în care va fi condamnat inculpatul la pedeapsa de 300 RON amendă penală, cu reținerea art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen. Pedepsele aplicate inculpatului urmează a fi contopite în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. d) C. pen., în final inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, menținându-se, totodată, beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei. Totodată, în baza art. 118 lit. b) C. pen., se vor confisca de la inculpat 4 unități centrale de calculator și 4 monitoare folosite la săvârșirea infracțiunilor.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei penale nr. 167 din 10 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul T.S. Casează în parte decizia atacată și Sentința penală nr. 136 din 16 martie 2009 a Tribunalului Dolj numai cu privire la latura penală. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente, astfel: - 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 139 6 alin. (2), (3) și (5) din Legea nr. 8/1996, cu aplicarea art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen.; - 300 RON amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 140 lit. a) și g) din Legea nr. 8/1996, cu aplicarea art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (2), (3) și (5) din Legea nr. 8/1996 în infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996, text de lege în baza căruia îl condamnă pe inculpatul T.S., făcând aplicarea art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen., la 2 ani închisoare. Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea prevăzută de art. 140 lit. a) și g) din Legea nr. 8/1996 în infracțiunea prevăzută de art. 140 lit. a) din Legea nr. 8/1996, text în baza căruia îl condamnă pe inculpat, făcând aplicarea art. 74 lit. a) și alin. (2) C. pen., la 300 RON amendă penală.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. d) C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, în final inculpatul urmând să execute 2 ani închisoare. Menține dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei. În baza art. 118 lit. b) C. pen., dispune confiscarea de la inculpat a 4 unități centrale de calculator și 4 monitoare folosite la săvârșirea infracțiunilor. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.