ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2925/2004

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

P.M.I. a formulat contestație împotriva

executării silite imobiliare începută de creditorul D.A.S. în dosarul de

executare nr. 22/2002 al Biroului executori judecătorești B., R., B. și aferent

dosarului de executare civilă nr. 35/2002 al Judecătoriei sector III, având la

bază titlul executor, sentința civilă nr. 8311 din 21 septembrie 1999 a

Judecătoriei sector IV București prin care pârâtul P.I.M. a fost obligat către

reclamantul D.A.S. la plata sumei de 16.000.000 lei reprezentând c/v a 1000 dolari

SUA și respectiv 500.000 lei, sume împrumutate de debitor și nerestituite

creditorului la care se adaugă dobânda convențională de 10% lunar începând cu

data de 16 octombrie 1996 data scadenței și până la achitarea debitului. În

drept a invocat dispozițiile art. 399 și urm. C. proc. civ.

În motivarea contestației petentul a

susținut pe de o parte, că suma datorată este mult mai mică, iar pe de altă

parte că nu s-au respectat dispozițiile art. 389 alin. (1) C. proc. civ. ceea

ce făceau incidente prevederile art. 399 alin. (2) C. proc. civ. în sensul

anulării tuturor formelor de executare și întrucât de la ultimul act de

executare silită, respectiv somația din 4 februarie 2002 au trecut mai mult de

6 luni, executarea era perimată de drept.

Judecătoria sectorului III București,

prin sentința civilă nr. 7198 din 8 octombrie 2003 a admis excepția de

necompetență teritorială și în baza art. 158 C. proc. civ. a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sect. IV București,

motivat pe faptul că, potrivit art. 400 C. proc. civ. contestația se introduce

la instanța de executare, iar în speță această instanță era Judecătoria sect. IV

București care a pronunțat titlul executor, respectiv sentința civilă nr. 8311/1999.

În contra acestei sentințe au declarat

recurs D.A.S. și P.M., primul susținând în esență că cererea ce a format

obiectul dosarului nr. 3245/1999 al Judecătoriei sect. IV în care s-a pronunțat

titlul executor a fost disjunsă dintr-o acțiune de partaj pe rol la Tribunalul

București, secția IV-a civilă, unde formează obiectul dosarului nr. 3429/2003

cu termen la 4 noiembrie 2003. Pe cale de consecință a solicitat admiterea

recursului și atașarea prezentului dosar la cel de partaj aflat pe rolul

Tribunalului București. De asemenea a cerut menținerea excepției de necompetență

teritorială a Judecătoriei sect. III București.

În recursul său, P.M. a invocat perimarea

executării silite și totodată a cerut respingerea excepției de necompetență

invocată din oficiu de instanță, motivat de faptul că instanța de executare era

Judecătoria sect. III și prin urmare corect a fost promovată contestația la

această instanță.

Prin încheierea din camera de consiliu de

la 22 ianuarie 2004 Înalta Curte de Casație și Justiție secția civilă a admis

în principiu recursurile și s-a fixat termen de soluționare în ședință publică

la 21 aprilie 2004.

Recursul intimatului D.A.S. urmează a fi

respins ca nefondat.

Potrivit art. 373 alin. (1) hotărârile

judecătorești se execută de executorul judecătoresc din circumscripția

judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori în cazul urmăririi

bunurilor, ca în speță, de către executorul judecătoresc din circumscripția

judecătoriei în care se află acestea, iar conform art. 400 alin. (1) C. proc.

civ. contestația se introduce la instanța de executare.

Din examinarea motivelor de recurs

rezultă însă că debitorul D.A.S. nu contestă hotărârea de declinare a

competenței dată de Judecătoria sect. III București din moment ce a cerut

menținerea excepției de necompetență teritorială invocată din oficiu de

instanță.

Recurentul a solicitat însă, atașarea

dosarului având ca obiect contestația la executare (dos. nr. 8191/2003 al

Judecătoriei sect. III) la dosarul nr. 2429/2003 al Tribunalului București,

secția a IV-a civilă, vizând un litigiu de partaj existent între părți cu

termen la 4 noiembrie 2003.

Or față de obiectul diferit al celor două

dosare, o atare solicitare nu poate fi primită și oricum susținerile

recurentului nu reprezintă critici la adresa sentinței atacate cu recurs,

astfel că recursul acestuia apare ca nefondat.

În cele ce privește recursul declarat de

contestatorul P.M. acesta este întemeiat.

Din dosar a rezultat că, în baza

încheierii nr. 35/2002 Judecătoria sector 3 București, a încuviințat începerea

executării silite asupra imobilului situat în București, proprietatea

debitorului P.M.I. până la concurența sumei de 16.000.000 lei și 500.000 lei,

plus dobânda convențională de 10% lunar începând cu data de 16 octombrie 1997 conform

sentinței civile nr. 8311/1999 a Judecătoriei sect. IV. București, definitivă

și irevocabilă (dosar nr. 8141/2003). În temeiul acestei încheieri, s-a

întocmit dosarul de executare nr. 22/2002 de către Biroul de executori

judecătorești asociați B., R. și B. de pe lângă Judecătoria sect. III

București.

Conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ.

deja evocat, bunul urmărit se află pe raza teritorială a Judecătoriei sect. III

București și prin urmare executarea urmează să se efectueze de către executorul

judecătoresc din circumscripția Judecătoriei sect. III București.

Pe de altă parte, potrivit alin. (2) al

art. 373 C. proc. civ. instanța de executare este judecătoria în circumscripția

căreia se va face executarea.

Astfel fiind, rezultă că întrucât în

speță, imobilul urmărit se află pe raza teritorială a sectorului III, instanța

de executare este așa cum rezultă fără echivoc din prevederile art. 373 C.

proc. civ., Judecătoria sect. III București.

Pe cale de consecință, având în vedere și

dispozițiile art. 400 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora contestația se

introduce la instanța de executare, corect petentul P.M.I. s-a adresat

Judecătoriei sect. III București care pentru considerentele deja arătate este

competentă să o soluționeze.

Față de cele ce preced, recursul declarat

de contestatorul P.M.I. urmează a fi admis, a casa hotărârea atacată și a

trimite cauza Judecătoriei sect. III București pentru continuarea judecății.

Referitor la recursul pârâtului D.A.S.,

pentru argumentele expuse, acesta se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de contestatorul

P.M.I. împotriva sentinței civile nr. 7198 din 8 octombrie 2003 a Judecătoriei

sectorului 3 București, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe

în vederea continuării judecății.

Respinge, ca nefondat recursul declarat

de intimatul D.A.S. împotriva aceleiași sentințe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 aprilie 2004.