ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2758/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2758/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
sub nr. 1581/2002, așa cum a fost precizată, reclamanta SC C. SRL Brașov, a
solicitat în contradictoriu cu pârâta SC R. SRL Brașov ca, prin hotărâre
judecătorească, să fie obligată pârâta la plata sumei de 242.010.000 lei
echivalentul în lei al sumei de 6.500 euro îmbunătățiri efectuate la imobilul
hală de producție situat în str. Plevnei, municipiul Brașov și să se instituie
un drept de retenție în favoarea reclamantei până la data plății, cu obligarea
pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 4729/
C din 28 noiembrie 2003, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios
administrativ, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei
și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă.
În motivarea acestei
sentințe, prima instanță a reținut că respectiva construcție, asupra căreia
s-au efectuat pretinsele îmbunătățiri nu este înscrisă în cartea funciară, de
pârâtă, care este un detentor precar, ci conform înscrierii din C.F., dreptul
de administrare aparține A.C.R.M. Brașov.
În acest context, SC R. SRL
Brașov, nu poate să răspundă în numele statului român pentru prejudiciul
suferit de reclamantă, deoarece îmbunătățirile efectuate profită
proprietarului, iar SC R. SRL Brașov nu și-a dovedit calitatea de reprezentant
al acestuia.
Prin decizia nr. 206/ Ap din
13 octombrie 2004, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios
administrativ, a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai
sus menționate, ca neîntemeiat, reținând, în concluzie, că în mod corect
instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, apelul
reclamantei fiind neîntemeiat.
Împotriva deciziei curții de
apel a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârilor pronunțate în
cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea intimatei pârâte la
plata cheltuielilor de judecată în toate instanțele.
Recurenta reclamantă critică
soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei
și, în consecință, respingerea acțiunii și a apelului, pe care le-a promovat,
susținând, în esență, că intimata pârâtă are în obiectul de activitate și
posibilitatea efectuării unor acte de dispoziție, nu numai de administrare a
imobilelor, fapt ce dovedește calitatea de proprietar a acesteia și asupra
spațiului care face obiectul cauzei de față.
De asemenea, susține că din
extrasul C.F. desfășurat pentru C.F., rezultă care este situația reală a
imobilului H.P., având în vedere faptul că în sentința civilă nr. 7010/2002
pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosarul civil nr. 8722/2002 apare ca fiind
înscris în C.F.
Recursul nu este fondat.
Astfel, față de temeiul de
drept invocat, respectiv dispozițiile art. 494 alin. (3) C. civ., reclamanta,
pentru a solicita contravaloarea pretinselor îmbunătățiri aduse imobilului
situat în Brașov, str. Plevnei, în calitate de terță persoană, trebuia să se
îndrepte împotriva proprietarului terenului, a cărui identificare se impunea,
întrucât, în speță, acesta nu este identic cu locatorul din contractul de
închiriere, contract ce a existat între părți, dar a expirat anterior
formulării acțiunii de către reclamantă.
Din actele dosarului se
constată că în C.F. este înscris un teren al cărui proprietar este Municipiul
Brașov, iar dreptul de administrare operativă aparține I.C.R.M. Brașov și nu SC
R. SRL Brașov.
De asemenea, nici din
sentința civilă nr. 7010/2002, pronunțată de Judecătoria Brașov, invocată de
recurenta reclamantă, nu rezultă că s-a statuat cu putere de lucru judecat
asupra calității de proprietar a pârâtei SC R. SRL Brașov.
Totodată, nu există nici un
mandat de reprezentare valabil exprimat, în baza căruia pârâta să poată sta
legal în instanță și care să-i confere calitate procesuală pasivă.
În această împrejurare, se
reține că în mod corect instanțele au reținut că pârâta are calitate de
detentor precar și au admis excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâtei, respingând în consecință acțiunea și, apoi, apelul promovat de
reclamantă, întrucât pârâta nu administrează terenuri, ci numai clădiri, al
căror proprietar este statul român, reprezentat de Municipiul Brașov și, prin
urmare, cum pretinsele îmbunătățiri profită adevăratului proprietar al
terenului, pretențiile reclamantei trebuia să fie îndreptate împotriva acestuia
și nu a pârâtei, lipsită de calitate procesuală pasivă.
Ca atare, având în vedere că
recurenta reclamantă nu a formulat nici un motiv de recurs întemeiat, care în
condițiile art. 304 C. proc. civ., să conducă la desființarea hotărârilor pronunțate,
acestea vor fi menținute și se va respinge recursul declarat de reclamantă, ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta SC C. SRL Brașov, împotriva deciziei nr. 206/ Ap
din 13 octombrie 2004 a Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 11 mai 2005.